Vi s-a întâmplat să citiți despre produsul vostru preferat că este nociv, iar peste o săptămână să aflați dintr-o altă sursă contrariul. Alimentația este o temă care cuprinde subiecte ce se contrazic reciproc. Cu toate acestea, articolul nostru se bazează pe studii științifice, articol în care veți găsi 15 mituri nutriționale, care au fost demontate de cercetări relevante.

Cele mai cunoscute 15 mituri nutriționale

1. Sarea favorizează creșterea tensiunii arteriale

Sarea este asociată cu creșterea tensiunii arteriale, afecțiunile renale și scăderea capacităților cognitive. Sarea de bucătărie conține 40% sodiu, cantitate necesară pentru funcționarea noastră normală. Unele alimente au menționat pe etichetă conținutul de sare, altele au doar conținutul de sodiu și prin urmare, apar frecvent discrepanțe. Dacă vreți să cunoașteți conținutul de sare pe care îl are un produs, înmulțiți cantitatea de sodiu cu 2,5 pentru a afla proporția reală de sare ce se află în produs.

Cantitățile prea mici sau prea mari de sodiu pot provoaca probleme în corpul uman. Cantitatea scăzută de sodiu afectează activitatea creierului și prin urmare, omul se poate simți mai lent și letargic. În schimb, aportul ridicat de sodiu este asociat cu osteoporoza, afecțiunile renale, hipertensiunea arterială sau bolile de inimă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aportul zilnic de sodiu nu trebuie să depășească 1500 mg, ceea ce înseamnă o jumătate de linguriță de sare de bucătărie. Dacă respectați această cantitate recomandată, nu trebuie să vă faceți griji cu privire la efectele negative ale sodiului. [1] [2] [18]

De ce este sarea de bucătărie iodată?

Iodul se găsește în mod natural numai în legumele care îl absorb prin sol. Cu toate acestea, consumul de legume care sunt cultivate într-un sol unde nu se găsește iod, a dus la deficitul acestuia, iar în 1920 sarea a început să fie iodată la nivel mondial. Având în vedere că sarea este folosită de toată lumea, aceasta a devenit produsul ideal de a asigura aportul de iod pentru întreaga populație.

 Iodul este foarte important pentru buna funcționare a glandei tiroide și a hormonilor acesteia – tiroxina și triiodotironina. Lipsa iodului determină o afecțiune numită gușă tiroidiană, care este asociată cu inflamarea tiroidei.Deficitul de iod este deosebit de periculos, în special în sarcină, deoarece iodul este responsabil pentru dezvoltarea completă a creierului fătului. [3] [19] [20] 

2. Grăsimile saturate și grăsimile trans sunt același tip de grăsime 

În mass-media grăsimile saturate și trans sunt denumite ”grăsimi rele” și de aceea sunt considerate identice.  Însă nici acest mit nu este adevărat. Grăsimile trans sunt cu adevărat nocive pentru organismul nostru, ele provoacă riscul de boli cardiovasculare, probleme metabolice sau rezistență la insulină. Grăsimile saturate, în comparație cu grăsimile trans, sunt mai puțin dăunătoare. [13] 

Grăsimile saturate se găsesc în carne, produse lactate, produse de panificație, ulei de palmier sau nucă de cocos. La temperatura camerei aceste grăsimi sunt solide și de aceea sunt denumite ”grăsimi solide”. În cantități adecvate sunt inofensive pentru organism. Dacă grăsimile saturate reprezintă mai puțin de 10% din aportul zilnic de calorii, nu trebuie să vă îngrijorați. Doar un aport prea mare de grăsimi saturate poate fi dăunător, ceea ce poate duce la creșterea nivelului de colesterol și riscul de boli cardiovasculare. [15]

Grăsimile trans nu se găsesc în natură, deoarece sunt create artificial, prin adăugarea de hidrogen în uleiurile vegetale, pentru a le face mai tari. Acestea cresc nivelul de colesterol LDL „rău” și în același timp scad conținutul de colesterol HDL „bun”, ceea ce poate crește riscul de boli cardiovasculare. Riscul apariției bolilor cardiovasculare este de trei ori mai mare atunci când consumați grăsimi trans, decât în cazul altor tipuri de grăsimi. Grăsimile trans se găsesc în cartofi prăjiți, prăjituri sau produse fast food.  [15]   

Corpul uman are nevoie de un anumit aport de grăsimi pentru buna funcționare a organismului, dar grăsimile trans nu au nicio importanță pentru noi. Cu siguranță sunt mai nocive decât grăsimile saturate. Dacă vreți să aflați mai multe informații despre grăsimi, citiți articolul nostru –  Grăsimile care sunt nocive și care sunt benefice?  

S-ar putea să vă intereseze aceste produse:

3. Trebuie să consumați 2 litri de apă pe zi

Și voi ați fost convinși până acum că este suficient să beți 2 litri de apă pe zi? S-ar putea să vă dezamăgim, dar acest mit a fost demontat cu ani în urmă. Consumul de apă este crucial pentru organism, dar 2 litri de lichide nu sunt suficiente. Potrivit raportului din 2004, femeile ar trebui să bea 2,7 litri, iar bărbații 3,7 litri de apă pe zi. Nu trebuie să uităm faptul că omul obține lichide și din alimente, care ar trebui să reprezinte 20% din aportul zilnic de lichide.

Regula celor 2 litri de apă pe zi nu este adevărată, deoarece corpul uman elimină prin urină, transpirație și respirație aproximativ aceeași cantitate de lichide pe zi. Nu aveți nevoie nici de exerciții intense nici să locuiți lângă Ecuador pentru a elimina 500-1000 ml de apă în fiecare zi. Dacă vă antrenați în mod regulat, ar trebui să creșteți aportul zilnic de lichide și să suplimentați și cu mineralele necesare. Dacă vreți să aflați mai multe despre efectele hidratării asupra corpului vostru, citiți articolul nostru – Hidratarea corectă înainte, în timpul și după terminarea antrenamentelor și cum trebuie evitată deshidratarea. [4] [25]

4. Proteinele afectează oasele și rinichii

Frica privind apariția unor afecțiuni a rinichilor datorită unui consum ridicat de proteine a dus și la apariția unui studiu care a considerat aportul ridicat de proteine o povară crescută pentru rinichi. Cercetările ulterioare, însă au respins rezultatele studiului și au confirmat că problemele renale nu sunt rezultatul unui conținut mai mare de proteine în dietă. [1]

O altă afirmație se leagă de consumul de proteine și bolile osoase. De asemenea, consumul de proteine duce la formarea acidului, care este neutralizat de calciu care se găsește în oase. Acest lucru a dus la convingerea că o cantitate mai mare de proteine provoacă pierderea țesutului osos. Cu toate acestea, studiile au arătat că un nivel ridicat de calciu în urină nu este influențat de proteine, ci chiar de calciu în sine. Cu cât mai mult calciu intră în organismul nostru cu atât mai mult îl eliminăm. [1]

Alte studii au confirmat că proteinele îmbunătățesc absorbția calciului și creșterea oaselor. Înseamnă exact opusul, proteina nu dăunează oaselor, dar le poate proteja. Nu trebuie să vă faceți griji pentru consumul de proteine, deoarece mai multe studii confirmă siguranța unui aport mai ridicat de proteine și de asemenea importanța acesteia în reducerea greutății corporale. [1] [2]

5. Seara nu trebuie să consumați carbohidrați

Toți carbohidrații consumați după ora 18:00 se vor transforma automat în grăsimi. Această convingere se referă la metabolismul mai lent pe timpul nopții și la niveluri mai mici de insulină. Cu toate acestea, studiul din 2011 a demontat acest mit. Un grup de participanți a consumat 80% carbohidrați noaptea, iar greutatea lor a scăzut semnificativ comparativ cu persoanele care au consumat carbohidrați pe parcursul unei zile întregi. Persoanele care au consumat carbohidrați seara au raportat și o senzație de foame mai scăzută. Cu aceste rezultate cu siguranță nu vrem să vă convingem să consumați mai mulți carbohidrați seara. Dacă însă, pe timpul zilei ați mâncat normal, iar seara simțiți că vă este foame, nu trebuie să vă fie frică de carbohidrați. Puteți mânca liniștit o porție mică cu conținut de carbohidrați și ideal și ceva proteine. Acest lucru va promova creșterea și regenerarea mușchilor și, în plus, va liniști și stomacul. Căutați o inspirație pentru o cină sănătoasă? Poate vă va inspira și articolul nostru 6 gustări rapide, cu care vă puteți răsfăța înainte de culcare. [14]

6. Carnea roșie poate cauza cancer

Un alt mit care răspândește o frică inutilă este că un consum de carne roșie poate cauza cancer. O cercetare din 2014 sugerează că, carnea roșie procesată, în special carnea arsă, poate crește riscul de cancer pentru persoanele cu o alimentație săracă. Un aport adecvat de carne roșie în combinație cu fructe, legume și fibre nu prezintă un risc crescut al acestei boli grave. [1] 

Cu toate acestea, studiile au arătat un posibil risc de hidrocarburi poliaromatice care se găsesc în carne afumată. Potrivit oamenilor de știință, aceștia pot dăuna genomului și pot prezenta o anumită îngrijorare. Prin urmare, carnea afumată nu intră în categoria celor mai sănătoase ingrediente din alimentație, iar consumul excesiv al produselor afumate poate prezenta un anume risc în cazul unei diete dezechilibrate. [1] 

7. Cafeaua nu este sănătoasă

Acest mit este cel mai adesea asociat cu conținutul de cafeină din cafea. Potrivit multor persoane, iubitorii de cafea își periclitează sănătatea , ceea ce nu este adevărat. Este dovedit științific că cafeina este absorbită în fluxul sanguin și, ulterior, ajunge la creier, unde blochează adenozina. Acest proces determină creșterea nivelului de noradrenalină și dopamină, iar acest lucru determină o creștere a activității neuronale. Prin urmare, studiile declară un efect pozitiv al cafeinei asupra funcțiilor creierului. Potrivit acestora, cafeina poate îmbunătăți memoria, starea de spirit, timpul de reacție, dar și funcțiile mentale în general. Cafeina crește tensiunea arterială, dar cafeaua conține și ingrediente care au exact efectul opus. Se numesc polifenoli și sunt o parte importantă a cafelei, deoarece scad tensiunea arterială, reduc riscul de boli cardiovasculare și îmbunătățesc fluxul sanguin în creier.  [5] [6]

Cafeina oferă organismului și o serie de alte beneficii[7]:

• Îmbunătățește performanța fizică
• descompune grăsimile
• conține vitamine B2, B3, B5 și minerale precum mangan și potasiu
• reduce riscul de diabet tip 2
• reduce riscul apariției bolilor Parkinson și Alzheimer 
• este o sursă de antioxidanți

Totuși, printre persoane circulă diferite mituri despre cafea care nu sunt deloc adevărate. Cu siguranță ați auzit și voi aceste afirmații înșelătoare ca de exemplu: [24]

• cafea băută după masă provoacă insomnie
• cafea vă scoate din beție
• cafea provoacă aciditate
• dacă veți bea cafea nu veți crește
• femeile gravide nu au voie sub nicio formă să bea cafea

Nu vă lăsați păcăliți cu informații neadevărate și întotdeauna verificați din mai multe surse. Dacă vreți să știți mai multe despre utilizarea cafeinei în timpul antrenamentului, citiți articolul nostru – Cafeina și efectele acesteia asupra performanței sportive.

8. Legumele și fructele proaspete sunt mai sănătoase decât cele congelate

Fructele și legumele proaspete sunt cu siguranță mai gustoase decât cele congelate. Totuși, există o percepție că sunt mai sănătoase. Dar știați că este vorba de mit?

Produsele proaspete putem împărți în două categorii [1]:

• Coapte după recoltare – dacă produsul este copt în timpul transportului
• Coapte în timpul recoltării – produsul este recoltat și comercializat în stare coaptă

Produsele congelate sunt coapte în mare parte în timpul recoltării și sunt prelucrate înainte de congelare. Majoritatea legumelor și fructelor sunt încălzite doar în apă caldă timp de câteva minute înainte de congelare. Acest proces dezactivează enzimele care provoacă o schimbare nedorită de culoare, miros, gust sau valoare nutritivă. Dacă comparăm fructele și conținutul lor de nutrienți înainte și după congelare, am găsi mici modificări ale compoziției. În general, însă, fructele și legumele au valori nutritive foarte asemănătoare în stare congelată și proaspătă. [1]

Pentru o mai bună comparație a conținutului de nutrienți între produsele proaspete și congelate vă prezentăm următorul tabel [22] [23]:   

Conținutul de nutrienți în 100 g	Căpșuni proaspete	Căpșuni congelate
Calorii (kcal)	32	35
Proteine (g)	0,7	0,4
Grăsimi (g)	0,3	0,1
Carbohidrați (g)	7,7	9,1
Fibre (g)	2,0	2,1
Apă (g)	90,9	90,0
Vitamina C (mg)	58,8	16,5
Vitamina E (mg)	0,3	0,3
Acid folic (mg)	0,024	0,017
Calciu (mg)	16,0	16,0
Magneziu (mg)	13,0	11,0
Sodiu (mg)	1,0	2,0
Potasiu (mg)	153	148

9. Proteinele trebuie să consumați imediat după antrenament 

Unul dintre subiectele controversate este așa-numita „fereastră anabolică”. Este vorba de o stare a organismului imediat după antrenament, când consumul de proteine poate îmbunătăți enorm de mult creșterea masei musculare. Acest mit poate fi numit și o exagerare. După antrenament, organismul trebuie să-și completeze rezervele de proteine pentru a împiedica organismul să ajungă la stadiul catabolic. Consumul a 20-40 g de proteine la 2 ore după antrenament este ideal, dar nu neapărat necesar, așa cum dictează mitul ferestrei anabolice. Mai important decât momentul consumului de proteine este aportul de proteine pe tot parcursul zilei. Dacă vreți să știți mai multe despre doza de administrare a proteinelor, citiți articolul nostru – Când, dar mai ales ce cantitate de proteine trebuie să consumăm pentru a obține rezultate maxime? [1] 

10. Gălbenușurile de ou cresc riscul bolilor cardiovasculare 

Discuția pe tema consumului de ouă și a colesterolului durează de zeci de ani. O perioadă de timp ouăle au fost considerate sănătoase, ulterior s-a spus că sunt periculoase și aceste afirmații au tot alternat. Influența colesterolului asupra bolilor cardiovasculare este și astăzi o temă la care se mai fac cercetări.

Teama de a mânca ouă este din cauza gălbenușurilor de ou și a conținutului de colesterol al acestora. Rezultatele cercetărilor arată că consumul de ouă crește nivelul de colesterol HDL „bun” și nu crește riscul de boli cardiovasculare. O analiză a unui număr de 17 studii cu un număr total de 263.938 de participanți nu a arătat efectul ouălor asupra riscului de apariție a bolilor cardiovasculare la persoanele sănătoase. Dacă nu sunteți diabetic, nu trebuie să vă faceți griji cu privire la consumul de ouă.  Ouăle sunt printre alimentele cu cel mai mare conținut de nutrienți și aproape toți nutrienți se găsesc în gălbenușul de ou. Din cauza temerilor inutile cu privire la colesterol, dacă evitați consumul de ouă puteți pierde o serie de nutrienți importanți. [1] [2]

11. Organismul vostru are nevoie de o detoxifiere regulată 

Tot mai multe persoane cred în efectele benefice ale detoxifierii. Poate vă va surprinde că este vorba de mit.

Ce este de fapt detox? Toxinele sunt considerate substanțe de origine vegetală sau animală, care sunt toxice pentru om. Printre acestea includem și medicamentele, care în cantități mari sunt toxice.” Susținătorii moderni ai detoxifierii aici includ și metale grele, conservanți și tot ceea ce este sintetic. În 2009, au fost analizate 10 companii care se ocupă de vânzarea a 15 produse de detoxifiere. Niciuna dintre aceste societăți nu a putut numi o singură toxină pe care o pot elimina produsele lor. [1] [7]

În organismul nostru, ficatul rinichii, plămânii și alte organe se ocupă de eliminarea substanțelor nocive. Prin reducerea aportului de nutrienți necesar pentru aceste procese, încetiniți procesul natural de detoxifiere. Dietele în care se beau numai smoothie-uri sau ceaiuri de detoxifiere nu sunt tocmai adecvate și pot prezenta un risc potențial pentru ficat și rinichi. Vreți să aflați mai multe despre detox și detoxifierea organismului? Citiți și articolul nostru –  Detoxifierea – cum se va schimba viața voastră în 10 zile?   [1] [8] [9]

12. Pâinea nu este sănătoasă

Pâinea îngrașă, iar glutenul nu este bun. Acestea sunt cele mai frecvente două argumente ale adversarilor de produse de panificație. Pâinea poate fi într-adevăr o sursă de calorii inutile, dar depinde în principal de ingredientele pe care le puneți pe pâine. Oamenii obișnuiesc să consume pâinea cu produse calorice, cum ar fi unt, gem sau miere. Cu pâine pot fi consumate și substanțe mai nutritive care conțin vitamine și  minerale cum ar fi legume și fructe. [1]

Cum ne alegem pâinea?

Cu siguranță nu veți fi surprinși că „pâinea albă” nu este cel mai potrivit produs de panificație. O alegere mult mai bună este pâinea din cereale integrale, care are o serie de avantaje. Care? [1] [16] [17]

• Are un indice glicemic scăzut – indicele glicemic este o valoare care determină cât de repede sunt absorbite și digerate alimentele în organism. Nivelul glicemiei crește în funcție de nivelul indicelui glicemic.
• Are un indice de insulină scăzut – indicele de insulină este o valoare care determină cât de multă insulină este excretată în timpul procesării alimentelor. Alimentele cu indicele de insulină scăzut ajută pancreasul la formarea insulinei
• Are un conținut mai mare de fibre – organismul nostru digerează fibrele mai lent, ceea ce prelungește senzația de sațietate. În plus, fibrele scad colesterolul LDL „rău”, menținând intestinele sănătoase și tensiunea arterială în limitele normale.

13. Produsele organice sunt mai bune

Alimentele organice nu sunt tratate chimic cu pesticide sau erbicide. Dar au mai mulți nutrienți decât alimentele obișnuite? Studiul din 2012 a analizat diferența dintre alimentația organică și cea clasică. Produsele organice nu au prezentat mai multe substanțe nutritive sau un risc mai mic pentru sănătate. Acest lucru înseamnă că între aceste produse nu sunt diferențe semnificative. Indiferent dacă cumpărați alimente obișnuite sau organice, conținutul de nutrienți este același, doar prețul este diferit. [11]

Oamenii preferă alimentele organice din motive ecologice, deoarece sunt de părere că alimentele organice sunt mai puțin împovărătoare pentru planetă. Oamenii de știință din Marea Britanie au analizat impactul asupra mediului al producției de produse alimentare ecologice.[11]:

• Laptele organic și produsele lactate organice sunt principala sursă de emisii de gaze cu efect de seră
• producția unui litru de lapte organic necesită cu 80% mai mult pământ decât producția de lapte obișnuit
• laptele organic provoacă un potențial de încălzire globală cu 20% mai mare
• în producția de lapte organic sunt evacuate cu 60% mai multe deșeuri de origine animală în râuri
• fermele cu alimente ecologice  provoacă un risc cu 70% mai mare de ploi acide

14. Alimentația vegetariană este mai sănătoasă

În public, există o noțiune bine cunoscută că vegetarienii sunt mai sănătoși, deoarece nu consumă atâtea grăsimi ca și consumatorii de carne. Credeți că este adevărat?

Alimentația vegetariană este bogată în vitamine, minerale, fibre și grăsimi nesaturate. Acest tip de alimentație se bazează pe produse vegetale și produse de origine animală cu excepția cărnii. Dieta vegetariană protejează de boli cardiovasculare, diabet sau colesterol ridicat. Totuși, la fiecare masă este necesar să verificați conținutul de grăsimi și carbohidrați și asta e valabil și la vegetarieni. [12] 

Denumirea de ”vegetariană” sau ”vegană” nu este neapărat o alegere mai sănătoasă. Produsele fără carne pot conține mai mult zahăr sau ulei, la fel ca și varianta cu carne. Și în cazul consumului de produse vegetariene controlul valorilor nutriționale este la fel de important ca și în cazul produselor obișnuite. Acest lucru înseamnă că a fi vegetarian nu înseamnă automat a fi și mai sănătos. Este important să avem o dietă rațională și un aport echilibrat de nutrienți. [13]

15. Ar trebui să mâncați 5 porții mici pe zi

Ați auzit și voi de teoria care recomandă consumul de porții mai mici de mâncare în timpul zilei? Și acest model de alimentație este doar un mit. 

A fost demonstrat științific că numărul de mese nu are o influență asupra reducerii grăsimilor corporale. Dacă sunteți bărbat și aportul vostru zilnic de calorii este de 2500 kcal este absolut tot una dacă împărțiți porțiile în 3 sau 5 feluri. Potrivit anumitor studii mai multe porții mai mici de alimente pot duce la o sațietate mai slabă și acest lucru poate duce la un aport alimentar crescut. Mesele mai dese din acest punct de vedere pot fi mai dăunătoare. Nu este firesc ca organismul uman să simtă în mod constant senzația de sațietate. Cândva era normal ca din când în când să postiți și nu era normal să mâncați des așa cum se întâmplă astăzi.  [1] [21] 

Consumul de porții mai mici pe parcursul zilei poate accelera ușor metabolismul. Față de clasicele 3 feluri, diferența de calorii arse este minimă, sau aproape niciuna. Dacă vă este foame pe timpul zilei iar seara simțiți nevoia de a mai mânca, atunci pentru voi varianta mai multor mese este ideală. [26]

Sperăm că ați aflat informații noi despre alimentație, alimente și mituri nutriționale. V-a plăcut acest articol? Vom aprecia dacă ne trimiteți un like și de asemenea, nu uitați să distribuiți articolul.  

Surse:

[1] Michael Hull - The top 19 nutrition myths of 2019 – https://examine.com/nutrition/awful-nutrition-myths/#summary6

[2] Kris Gunnars - 20 Mainstream Nutrition Myths (Debunked by Science) – https://www.healthline.com/nutrition/biggest-lies-of-nutrition

[3] Jeanie Lerche Davis - Salt: Don't Ban It Entirely – https://www.webmd.com/diet/features/salt-dont-ban-entirely#1

[4] Dietary Reference Intakes: Water, Potassium, Sodium, Chloride, and Sulfate – http://www.nationalacademies.org/hmd/Reports/2004/Dietary-Reference-Intakes-Water-Potassium-Sodium-Chloride-and-Sulfate.aspx

[5] Is coffee good or bad for me? – https://www.bbc.co.uk/programmes/articles/33ZMcgqDsFpvCBvPHlYDcNT/is-coffee-good-or-bad-for-me

[6] Kris Gunnars - 13 Health Benefits of Coffee, Based on Science – https://www.healthline.com/nutrition/top-13-evidence-based-health-benefits-of-coffee

[7] Toxins – https://medlineplus.gov/ency/article/002331.htm

[8] Makkapati S., D'Agati V.D., Balsam L. - "Green Smoothie Cleanse" Causing Acute Oxalate Nephropathy – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29203127

[9] Kesavarapu K., Kang M., Shin J.J., Rothstein K., - Yogi Detox Tea: A Potential Cause of Acute Liver Failure – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29204300

[10] Tehrene Firman - 20 Worst Food Myths That Still Persist – https://bestlifeonline.com/food-myths/

[11] Rob Johnston - The great organic myths: Why organic foods are an indulgence the world can't afford – https://www.independent.co.uk/environment/green-living/the-great-organic-myths-why-organic-foods-are-an-indulgence-the-world-cant-afford-818585.html

[12] Non-Vegetarian Vs A Vegetarian Diet: Which One Is Better And Why? – https://www.ndtv.com/health/non-veg-vs-veg-diet-which-one-is-better-and-why-1911835

[13] Alexandra Caspero - Building a Healthy Vegetarian Meal Myths and Facts – https://www.eatright.org/food/nutrition/vegetarian-and-special-diets/building-a-healthy-vegetarian-meal-myths-and-facts

[14] Krissy Kendall - 10 Nutrition Myths Debunked – https://www.bodybuilding.com/content/10-nutrition-myths-debunked.html

[15] Natalie Butler - Can fat be good for you? – https://www.medicalnewstoday.com/articles/141442.php

[16] What Is The Food Insulin Index? – https://www.gisymbol.com/what-is-the-food-insulin-index/

[17] Amanda Gardner - 18 Health Benefits Of Whole Grains – https://www.huffpost.com/entry/whole-grains-health-benefits_n_5655022

[18] Yvette Brazier - How much salt should a person eat? – https://www.medicalnewstoday.com/articles/146677.php

[19] Danilo Alfaro - What Is Iodized Salt? – https://www.thespruceeats.com/what-is-iodized-salt-995726

[20] Rachael Link - Should You Use Iodized Salt? – https://www.healthline.com/nutrition/iodized-salt

[21] Kris Gunnars - Top 11 Biggest Lies of Mainstream Nutrition – https://www.healthline.com/nutrition/11-biggest-lies-of-mainstream-nutrition

[22] Strawberries, raw – https://nutritiondata.self.com/facts/fruits-and-fruit-juices/2064/2

[23] Strawberries, frozen, unsweetened – https://nutritiondata.self.com/facts/fruits-and-fruit-juices/2066/2

[24] 11 Myths About Coffee You Need to Stop Believing Immediately – https://www.huffpost.com/entry/11-myths-about-coffee-you_b_7603758

[25] Christopher Labos - The Water Myth – https://www.mcgill.ca/oss/article/health-nutrition/water-myth

[26] Joyce Hendley - The 13 Biggest Nutrition and Food Myths Busted – http://www.eatingwell.com/article/16296/the-13-biggest-nutrition-and-food-myths-busted/