Ce este guta, cum se dezvoltă și ce să mâncați într-o dietă cu conținut scăzut de purine?

Ați auzit vreodată de „boala regilor”? Acest nume misterios ascunde o afecțiune destul de comună numită gută. Cunoașteți pe cineva care a primit acest diagnostic de la medicul său? Aceasta este, de fapt, o problemă de sănătate destul de comună, care se manifestă nu numai prin durere, ci și prin inflamarea articulațiilor. Vestea bună, însă, este că nu este o problemă care să nu aibă o soluție. Astăzi, știm ce să facem și ce să mâncăm pentru a reduce simptomele gutei.

Ce este guta?

Guta este o boală inflamatorie cronică care se manifestă în primul rând prin durere și inflamație a articulațiilor mici. Aceste articulații dor pentru că în ele se acumulează cristale de sare de acid uric. Poate că știți persoane care nu pot dormi noaptea din cauza durerii în articulațiile degetelor de la picioare. Aceasta este tocmai zona problematică tipică. Alte zone afectate pot include gleznele, genunchii, încheieturile sau degetele. Totuși, aceste complicații pot afecta și alte părți ale corpului, cum ar fi tendoanele sau rinichii.

Nu e ca și cum guta apare din senin. Aceasta este precedată de un fel de precursor în care există un nivel crescut de acid uric în sânge. De acum înainte, dacă veți întâlni vreodată termenul de hiperuricemie într-un raport medical, veți ști ce înseamnă. În această stare, articulațiile și alte părți ale corpului nu dor și nu sunt afectate. Nu uitați, nu toată lumea cu niveluri ridicate de acid uric suferă de gută. Cu toate acestea, dacă problema nu este abordată în această etapă, este doar o chestiune de timp până când guta se va dezvolta.

Fie că vorbim de gută sau hiperuricemie, aceasta este o problemă de sănătate destul de comună în zilele noastre. Conform analizei mai multor studii, guta afectează aproximativ 1-10% din populația lumii. ^[3,8]

Care sunt etapele gutei?

Guta, ca multe alte boli, se dezvoltă treptat, fiind precedată de hiperuricemia menționată mai sus, care este un nivel crescut de acid uric în sânge. Abia atunci sărurile de acid uric (uratul) încep să se acumuleze în organism sub formă de cristale. Cu toate acestea, boala poate avea un curs variabil și se poate manifesta diferit.

• În faza asimptomatică sunt prezente cristale de acid uric, dar guta nu are simptome.
• Guta complet dezvoltată se caracterizează prin acumulare de cristale de urat, dureri și alte simptome.
• Intervalele asimptomatice sunt o caracteristică comună, reprezentând perioade de calm când guta este prezentă, dar nu este activă. ^[10]

Care sunt simptomele gutei?

Guta prezintă de obicei o gamă largă de simptome. Întregul proces începe cu o etapă în care doar nivelul de acid uric din sânge este crescut și nicio parte a corpului nu este lezată sau inflamată. Singurul semn de avertizare poate fi al medicului vostru de familie care a efectuat testele. Treptat, pe măsură ce cristalele de urat se acumulează în articulații, apar și simptomele.

• Guta este cunoscută pentru așa-numitele atacuri de gută, în care articulațiile afectate devin roșii, inflamate și intens dureroase. Cea mai severă durere apare de obicei noaptea sau dimineața devreme. Adesea, acestea sunt atât de dureroase încât împiedică persoanele ce suferă de gută să doarmă bine.
• Atacurile de gută pot dura în medie de la câteva zile până la două săptămâni, apoi se pot atenua. Cu cât se tratează mai puțin guta, cu atât atacurile devin mai frecvente.
• Guta cronică tofacee este stadiul cel mai grav al bolii, în care cristalele de acid uric se depun permanent în articulații sau chiar în piele și alte organe. Acestea pot duce treptat la deteriorarea acestor organe. Pe lângă articulațiile degetelor de la picioare, genunchii, degetele sau gleznele pot fi, de asemenea, problematice. Cu toate acestea, urații se pot acumula și în țesuturile moi, cum ar fi tendonul lui Ahile. O problemă semnificativă este acumularea în rinichi, unde se dezvoltă de obicei pietrele la rinichi. ^[2]

S-ar putea să vă intereseze aceste produse:

Ce anume cauzează guta?

După cum am menționat mai devreme, guta se dezvoltă atunci când cristalele de urat se acumulează în articulații sau în alte părți ale corpului. Dar cum se întâmplă să înceapă să se acumuleze în acest fel? Trebuie precedat de o creștere prelungită a nivelului de acid uric. Organismul ajunge la acest dezechilibru fie producându-l în exces, fie, dimpotrivă, neexcretându-l. Potrivit oamenilor de știință, mai mulți factori pot contribui la acest dezechilibru.

• Predispoziție genetică, dezvăluită de obicei de un istoric familial de gută
• Vârsta mai înaintată
• Excesul de greutate și obezitatea
• Sindromul metabolic
• Menopauza
• Sexul masculin
• Consumul regulat de alcool
• O alimentație incorect echilibrată
• Utilizarea anumitor medicamente ^[2,4]

Se poate trata guta?

Guta este una dintre acele boli care pot ajunge sub control dacă este abordată în mod responsabil, ideal de la bun început, adică de la prima creștere a nivelului de acid uric. Prima alegere nu ar trebui să fie poveștile bătrânilor sau rețetele lor pentru a scăpa de gută, ci schimbările stilului de viață. Nici medicamentele nu sunt excluse în acest caz. Există medicamente pentru terapia gutei, precum și recomandări oficiale care spun medicilor în ce condiții să le prescrie.

• Medicamentele antiinflamatoare, cum ar fi medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene sau corticosteroizii, sunt utilizate în fazele dureroase ale gutei pentru a reduce inflamația.
• Medicamentele pentru reducerea nivelului de acid uric din organism pot fi prescrise de un medic chiar și în cazuri de hiperuricemie, când guta nu este încă dezvoltată. De asemenea, sunt utilizate în fazele mai liniştite ale bolii, nu în timpul crizelor de gută. Un astfel de medicament este alopurinolul utilizat în mod obișnuit. În țările Uniunii Europene, acest ingredient activ poate fi găsit sub diferite denumiri de medicamente, dintre care și Milurit.

Ce alimente să consumați atunci când suferiți de gută sau hiperuricemie?

Baza alimentației în caz de gută sau hiperuricemie este selecția alimentelor care nu duc la formarea acidului uric sau care o fac doar la nivel minim. Posibil să vă întrebați cum poate crește alimentația nivelul de acid uric din sânge? Aici intră în joc așa-numitele purine, care se găsesc în mod natural în organism și în alimente. Aceste substanțe sunt transformate în acid uric în organism.

Ce sunt purinele?

Purinele sunt o parte naturală a corpului uman. Acestea sunt chiar substanțe foarte importante pentru că sunt componente ale ADN-ului și joacă, de asemenea, un rol esențial, spre exemplu, în transmiterea informațiilor între celulele nervoase. Organismul produce singur aceste substanțe, dar le primește și din alimente. Indiferent de sursa de purine, atunci când aveți prea multe, organismul pur și simplu le descompune. În timpul acestui proces, se formează acidul uric, care este apoi excretat în urină. ^[6]

Acesta este un proces fiziologic comun care ține sub control nivelurile de acid uric din organism. Totuși, atunci când acest mecanism este perturbat și nu funcționează eficient, organismul are nevoie de o mână de ajutor. Deoarece nu poate face față dozei de purine, este indicat să se limiteze aportul acelor alimente care conțin o cantitate mare din aceste substanțe. ^[6]

Dieta cu conținut scăzut de purine

După cum sugerează și numele dietei, pentru gută sau hiperuricemie, este indicat să se limiteze alimentele cu conținut ridicat de purine. Aceste substanțe se găsesc practic în toate alimentele, așa că este indicat să ne concentrăm asupra celor cu cea mai mare pondere. Cu toate acestea, unele persoane pot avea o evoluție atât de gravă a bolii încât este indicat să se reducă și aportul celor cu un conținut moderat de purine. În cazul gutei simptomatice, se recomandă limitarea aportului zilnic de purine la maximum 400 mg. ^[6]

Care alimente sunt cele mai riscante?

Următoarele alimente au cel mai mare conținut de purine și sunt în general considerate cele mai problematice în cazurile de gută:

• Fructe de mare
• Pește
• Organe

La ce alte alimente trebuie să fiți precauți?

În plus, există și alimente riscante care, deși nu sunt bogate în purine, cercetările arată că pot agrava cursul gutei:

• Băuturi alcoolice (în special bere)
• Alimentele bogate în fructoză – fructoza, în forma sa concentrată (de exemplu, glucoză-fructoză sau sirop de fructoză), este asociată cu o evoluție mai gravă a bolii și cu niveluri mai ridicate de acid uric în sânge. ^[9]
• Băuturi îndulcite și alimente foarte procesate – diverse dulciuri și bomboane sunt în mod obișnuit îndulcite cu fructoză, de aceea este, de asemenea, recomandabil să le limitați consumul. ^[1,5]

Pentru persoanele cu gută și simptome complet dezvoltate, se recomandă eliminarea completă a acestor alimente, deoarece deseori pot declanșa crize de gută și pot agrava evoluția bolii. Spre exemplu, o porție de pește poate declanșa cu ușurință un atac acut de gută. Dacă o persoană bolnavă a încercat și a văzut că anumite alimente duc la acest lucru în cazul lor, cu siguranță ar trebui să le evite.

În cazul unui curs mai blând al bolii sau în cazul hiperuricemiei, alimentația este mai permisivă, iar din când în când, poate fi indicat să vă răsfățași cu unele dintre aceste alimente.

Odată cu fructoza menționată mai sus vine întrebarea dacă este indicat să consumați fructe sau miere. Acestea sunt, de asemenea, alimente relativ bogate în acest zahăr simplu. Din fericire, însă, este dovedit că o persoană cu gută se poate răsfăța cu aceste alimente în siguranță. Acest lucru se datorează faptului că fructoza din aceste alimente este combinată cu glucoză și este suplimentată și cu fibre din fructe. În aceste surse, este suficient de diluat, astfel încât nici mierea, nici fructele nu sunt riscante pentru gută. ^[9]

Ce alimente sunt potrivite pentru gută?

Pe de altă parte, există și alimente care au efect protector sau care sunt neutre și despre care se știe că nu provoacă probleme în cazul gutei.

• Produsele lactate
• Cerealele și produsele realizate din acestea
• Ouăle
• Fructele – conțin o cantitate minimă de purine și sunt, de asemenea, pline de substanțe antioxidante (cireșele, precum și fructele de pădure cum ar fi afinele, zmeura sau coacăzele, sunt excelente în acest sens)
• Cele mai multe tipuri de legume
• Nucile
• Alimentele bogate în vitamina C, cum ar fi ardei gras, kiwi sau fructe de pădure
• Ierburi și mirodenii din ierburi
• Usturoi – conține substanțe bioactive precum alicina, care s-a dovedit a avea un efect pozitiv asupra evoluției gutei. ^[7]
• Cafea – conform unor studii, cafeaua poate avea un efect protector în cazurile de gută. ^[4,5]

Conținutul mediu de purine în alimente

Conținut scăzut (50 mg/100g)	Conținut moderat (50 – 150 mg/100g)	Conținut ridicat (>150 mg/100 g)
Fructe	Carne de pasăre (pui, curcan etc.)	Organe
Legume (cu câteva excepții cu conținut moderat de purine)	Carne roșie (vită, porc etc.)	Păstrăv
Cereale și produse din cereale (pâine albă, orez, cușcuș, porumb, paste, etc.)	Leguminoase (linte, năut, fasole, mazăre etc.)	Sardine
Nuci	Cerealele integrale și produsele obținute din acestea (ovăz, secară, orz etc.)	Somon
Dairy products (cheese, yogurt, fermented drinks)Produse lactate (brânză, iaurt, băuturi fermentate)	Arahide	Creveți
Ouă	Spanac*, sparanghel	Ton
Uleiuri	Mazăre	Caviar
	Legume crucifere	Anșoa
		Hering
		Ciocolata, cacao
		Extracte de carne, sos de soia
		Spanac*

*După unele surse, spanacul are un conținut moderat de purine, în timp ce altele indică o proporție mare și îl clasifică drept aliment riscant. O discrepanță similară poate apărea și cu alte alimente, deoarece conținutul de substanțe din plante poate fi variabil. Prin urmare, este întotdeauna indicat să observați efectele unui anumit aliment asupra propriei sănătăți.

Cum să alegeți alimentele potrivite?

• Alimentele cu conținut ridicat de purine ar trebui să apară în alimentația unei persoane cu gută sau hiperuricemie doar în mod excepțional.
• Cele cu un conținut scăzut de purine sunt în general permise.
• Aportul de alimente din coloana din mijloc, cum ar fi leguminoase sau alimente din cereale integrale, este foarte individual și depinde cu adevărat de severitatea bolii. Pentru unii, leguminoasele pot fi interzise, ​​în timp ce alții le pot consuma de două ori pe săptămână fără probleme.
• Aceste alimente pot fi incluse în alimentație în cantități mai mici în timp ce se monitorizează impactul lor asupra evoluției afecțiunii (agravarea se poate manifesta, de exemplu, ca dureri articulare sau debutul unui atac de gută). Dacă dieta corespunde stadiului bolii, va fi dezvăluit și de nivelul de acid uric din sânge, pe care medicii îl pot determina prin teste.

Adoptarea unei diete cu conținut scăzut de purine poate fi uneori complicată. Este necesar să se limiteze o cantitate considerabilă de alimente, iar pentru mulți alții, nu este deloc simplu. Prin urmare, este recomandat să consultați un medic sau un terapeut nutrițional. Restricțiile pot varia în funcție de severitatea afecțiunii. În același timp, toată lumea care urmează această dietă ar trebui să aibă grijă să nu alunece într-o dietă lipsită de proteine ​​în timp ce are un exces de zahăr și grăsimi. ^[4]

Exemplu de meniu pentru o dietă cu conținut scăzut de purine

Deși o dietă cu conținut scăzut de purine poate fi destul de restrictivă în stadiile mai severe ale gutei, există încă o mulțime de alimente disponibile pentru a crea un meniu sănătos și variat. Să aruncăm o privire asupra unui plan de meniu de o zi care conține mai puțin de 400 mg de purine.

	Alimente	Conținut de purine
Mic dejun	Pâine 100 g	12 mg
	Brânză de vacă 100 g	8 mg
	Șuncă 40 g	27 mg
	Roșii 150 g	10 mg
Gustare	Iaurt alb 100 g	7 mg
	Banană 100 g	3.5 mg
	Migdale 15 g	5.5 mg
Prânz	Orez 150 g (gătit)	9 mg
	Pulpă de pui 150 g (prăjită)	223 mg
	Salată de castraveți 150 g	14 mg
Gustare	Pâine 60 g	2.6 mg
	Brânză tare 40 g	5.5 mg
Cină	Omletă din 3 ouă	0 mg
	Pâine 90 g	4 mg
	Salată verde cu frunze 40 g	2 mg

Care sunt suplimentele potrivite pentru gută?

Deși nu s-a dovedit niciun supliment alimentar specific a fi eficace în tratarea gutei, unele substanțe prezintă efecte promițătoare.

• Într-un studiu, vitamina C a ajutat la reducerea nivelului de acid uric. Acest studiu a implicat persoane cu hiperuricemie care nu dezvoltaseră încă gută.
• Într-un studiu, sucul de cireșe a arătat efecte pozitive asupra reducerii inflamației în timpul fazei acute a gutei. Este posibil ca proprietățile sale antioxidante să fi jucat un rol esențial în acest sens. ^[4]

Din cercetările anterioare, se pare că, spre deosebire de medicamente, suplimentele nutritive nu pot fi de bază în mare măsură atunci când se încearcă tratarea gutei. Cu toate acestea, ceea ce se știe că are un impact semnificativ în această afecțiune sunt schimbările în alimentație și stilul de viață. Acești factori joacă un rol major în controlul gutei sau hiperuricemiei.

Alte schimbări ale stilului de viață

Cu toate acestea, modificarea alimentației nu este singura schimbare care trebuie făcută atunci când un medic identifică niveluri crescute de acid uric sau diagnostichează guta. Pe lângă alimentele bogate în purine, există mulți alți factori care pot agrava această afecțiune. Cum să le limitați și ce să faceți pentru a controla cât mai bine guta?

• În cazul supraponderalității sau obezității, se recomandă scăderea în greutate. De exemplu, o meta-analiză din 2018 a constatat că până și obezitatea de gradul I (IMC ≥30 kg/m2) este asociată cu un risc dublu de a dezvolta gută.
• Este important să se limiteze consumul de alcool. Băuturile alcoolice nu conțin purine, dar consumul lor a fost mult timp asociat cu un risc mai mare de gută. Berea și băuturile alcoolice sunt considerate cele mai problematice. ^[4]
• Hidratarea este, de asemenea, foarte importantă, deoarece reduce șansa formării de pietre la rinichi de acid uric. Baza hidratării ar trebui să fie apa, apa minerală și ceaiul neîndulcit. Pentru a adăuga varietate, acestea pot fi suplimentate cu băuturi îndulcite artificial. Cu toate acestea, este important să evitați băuturile îndulcite care conțin fructoză. ^[12]
• Activitatea fizică joacă, de asemenea, un rol esențial, ca și în alte tulburări metabolice. Aceasta ajută la pierderea în greutate, acționează ca un antiinflamator și poate îmbunătăți mobilitatea articulațiilor. Desigur, este important să se ia în considerare starea de sănătate a persoanei în cauză și să regleze activitatea fizică în consecință.

Ce ar trebui să rețineți?

Guta este o tulburare metabolică ce se manifestă cel mai frecvent sub formă de inflamație și durere în articulațiile mici. Cristalele de săruri de acid uric se depun în aceste zone sau în alte părți ale corpului. Desigur, acestea nu apar din senin, ci sunt precedate de un nivel crescut de acid uric în sânge. Vestea bună este că atât această etapă inițială, cât și boala complet dezvoltată sunt gestionabile. Pe lângă administrarea regulată a medicamentelor, este important să faceți mai multe schimbări în stilul de viață. Se recomandă să urmați o alimentație cu conținut scăzut de purine, să evitați alcoolul, sau, în cazul supraponderalității sau obezității, să reduceți greutatea corporală. Astfel, va fi mult mai ușor să trăiți cu gută.

Articolul nostru de astăzi v-a captat atenția? Sau cunoașteți pe cineva care ar putea găsi aceste informații utile? Nu-l țineți doar pentru voi și distribuiți-l și prietenilor și cunoscuților voștri!

Surse:

[1] AFINOGENOVA, Y. et al. Update on gout management: what is old and what is new. – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34907116/

[2] BRANCH, N.S.C. and O. Gout. – https://www.niams.nih.gov/health-topics/gout

[3] BUTLER, F. et al. The Epidemiology and Genetics of Hyperuricemia and Gout across Major Racial Groups: A Literature Review and Population Genetics Secondary Database Analysis. – https://www.mdpi.com/2075-4426/11/3/231

[4] DANVE, A. et al. Role of diet in hyperuricemia and gout. – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8678356/

[5] DEHLIN, M. et al. Global epidemiology of gout: prevalence, incidence, treatment patterns and risk factors. – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32541923/

[6] KANEKO, K. et al. Total Purine and Purine Base Content of Common Foodstuffs for Facilitating Nutritional Therapy for Gout and Hyperuricemia. – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24553148/

[7] LESTARI, A.R. et al. Bioactive Compounds in Garlic (Allium sativum) and Black Garlic as Antigout Agents, Using Computer Simulation. – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9409881/

[8] PFIFFNER, M. Gout Research Analysis. – https://examine.com/conditions/gout/

[9] RAMLI, N.Z. et al. A Review on the Protective Effects of Honey against Metabolic Syndrome. – https://www.mdpi.com/2072-6643/10/8/1009

[10] RICHETTE, P. et al. 2018 updated European League Against Rheumatism evidence-based recommendations for the diagnosis of gout. – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10563586/

[11] Purine Content of Foods : USDA ARS. – https://www.ars.usda.gov/northeast-area/beltsville-md-bhnrc/beltsville-human-nutrition-research-center/methods-and-application-of-food-composition-laboratory/mafcl-site-pages/purine-content-of-foods/

[12] UK Gout Society. – https://www.ukgoutsociety.org/