Ce este IMC, care sunt limitările sale și cum se calculează?

Indicele de masă corporală, abreviat în mod obișnuit ca IMC, este unul dintre indicatorii de sănătate meniți să arate dacă cântăriți prea puțin, dacă aveți greutatea potrivită sau peste și trebuie să slăbiți. Cu toate acestea, este posibil să fi calculat singuri înainte și să fi observat că rezultatul nu reflectă întotdeauna pe deplin realitatea. Spre exemplu, la culturiști deseori indică supraponderalitate sau chiar obezitate.

Ce ar trebui să ne gândim atunci? Putem avea cu adevărat încredere în IMC și să ne bazăm pe el pentru a ține evidența greutății noastre și a sănătății generale?

Ce este IMC?

Indicele de masă corporală, cunoscut mai frecvent sub numele de IMC, este un instrument simplu pentru evaluarea greutății corporale. Numărul pe care îl obțineți din calculul IMC vă oferă o idee de bază despre cât de bine se aliniază greutatea cu înălțimea. Simplitatea și calculul rapid explică probabil utilizarea și popularitatea sa pe scară largă. Acesta a fost conceput pentru prima dată în 1830 de un statistician și matematician belgian, Adolphe Quetelet. La acea vreme, oamenii de știință aveau nevoie de o metodă pentru a măsura rapid și eficient greutatea populațiilor, ajutând la identificarea riscurilor potențiale pentru sănătate. IMC nu numai că ajută la urmărirea ratelor de obezitate, dar evidențiază și cazurile subponderale, ceea ce este deosebit de important în țările în curs de dezvoltare. ^[4,8]

În prezent, pe baza IMC, putem spune că în 2019, aproximativ 59% dintre adulții care trăiau în țările Uniunii Europene erau fie supraponderali, fie obezi. Procentul a fost mai mare în rândul bărbaților (63%) decât al femeilor (54%). Folosind aceste rezultate și statistici, țările pot elabora apoi strategii pentru a aborda problema în mod eficient. ^[17]

IMC a fost conceput inițial pentru urmărirea populațiilor, nu pentru evaluarea greutății individuale sau pentru prezicerea problemelor personale de sănătate. Cu timpul, însă, a început să fie folosit și în aceste scopuri. Aici devin evidente cele mai mari defecte ale sale. În mare măsură, acesta trece cu vederea diferențele individuale în cadrul populației, cum ar fi distribuția grăsimilor, vârsta sau sexul. Cu toate acestea, acești factori sunt esențiali pentru a determina dacă greutatea cuiva prezintă un risc mai mare pentru sănătate.

Cum calculați IMC?

Calculul IMC este foarte simplu. Trebuie doar să vă cunoașteți greutatea corporală în kilograme și înălțimea în metri, apoi utilizați această formulă:

IMC = greutatea corporală (kg) / înălțimea (m)²

Pentru a ilustra acest lucru, să luăm în considerare, exemplul Anei, care cântărește 60 kg și are 165 cm înălțime. Calculul ei IMC ar arăta astfel:

IMC= 60/1.65² = 22.03 kg/m

Cu acest calcul simplu, Anna poate determina că rezultatul său IMC se încadrează, așa cum vom discuta mai târziu, în intervalul de greutate ideal pentru înălțimea ei actuală. Atunci când este combinată cu alte metode, cum ar fi tehnicile de măsurare a grăsimii corporale, ea poate obține o înțelegere mai clară dacă greutatea ei este optimă din punct de vedere al sănătății.

Vă puteți calcula IMC-ul oricând doriți. Pentru un calcul și mai ușor, puteți utiliza calculatorul nostru IMC.

Ce indică rezultatul meu IMC?

Valoarea pe care o obțineți din calculul IMC vă oferă o idee dacă aveți o greutate normală, sunteți subponderali, supraponderali sau obezi. Pe baza acestui fapt, puteți estima în continuare modul în care greutatea voastră v-ar putea afecta sănătatea. Să aruncăm o privire la intervalele specifice și la ce înseamnă acestea.

Scurtă clasificare a IMC

Cel mai adesea veți întâlni această clasificare mai simplă sub forma unui tabel IMC stabilit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

	IMC
Subponderal	<18.5 kg/m2
Greutate optimă	18.5 – 24.9 kg/m2
Extraponderal	25 – 29.9 kg/m2
Obezitate	≥30 kg/m2

Ce înseamnă aceste valori în practică?

• Un IMC sub 18,5 kg/m² este considerat foarte scăzut și indică o greutate insuficientă. În acest caz, este probabil necesar să luați în greutate pentru a menține un organism sănătos.
• Un IMC de 18,5 – 24,9 kg/m² indică o greutate corporală sănătoasă în intervalul optim. Deși nu putem determina procentul exact de grăsime corporală, acest rezultat sugerează la prima vedere că riscul de probleme de sănătate este scăzut.
• Un IMC de 25 – 29,9 kg/m² indică faptul că sunteți supraponderali. Dacă această greutate se datorează excesului de grăsime, corpul vostru va răspunde pozitiv dacă slăbiți câteva kilograme. Realizarea acestui lucru poate fi ajutată prin reglarea dietei, urmând un plan de antrenament bine gândit și îmbunătățind stilul de viață general.
• Un IMC peste 30 kg/m² indică obezitate. Acest lucru este asociat cu numeroase riscuri pentru sănătate, așa că este important să începeți să pierdeți în greutate printr-o cură de slăbire. Cu toate acestea, obezitatea este adesea o problemă complexă de sănătate, fiind înțelept să o abordați cu un medic – în special cu un specialist în obezitate – și să vă consultați cu un terapeut nutrițional cu privire la modificările dietei.

Clasificare mai detaliată a IMC

Pentru o și mai bună înțelegere, există și o clasificare mai detaliată sub forma unui tabel IMC, tot de la OMS, care împarte obezitatea în mai multe grade în funcție de severitate.

	IMC
Extrem de slabi	<16.5 kg/m2
Subponderal	16.5 – 18.4 kg/m2
greutate normală	18.5 – 24.9 kg/m2
Extraponderal	25 – 29.9 kg/m2
Obezitate clasa 1	30 – 34.9 kg/m2
Obezitate clasa 2	35 – 39.9 kg/m2
Obezitate clasa 3 (obezitate morbidă)	≥ 40 kg/m2

Din păcate, doar IMC nu oferă întotdeauna o imagine clară dacă greutatea voastră este sănătoasă sau nu. Pentru a obține o înțelegere completă, în mod ideal ar trebui să cunoașteți procentul de grăsime și masă musculară al unei persoane. De exemplu, o persoană zveltă cu mulți mușchi, cum ar fi un culturist, ar putea intra în categoria supraponderală sau obeză în funcție de IMC. În schimb, este, de asemenea, posibil ca cineva să fie clasificat ca fiind subponderal sau cu greutate normală, având de fapt o masă musculară minimă și un procent excesiv de grăsime. Această situație este denumită „grăsime slabă”, care prezintă riscuri pentru sănătate, cum ar fi niveluri crescute de colesterol, rezistență la insulină și alte probleme metabolice. ^[7]

Astfel de probleme apar în principal atunci când utilizați IMC pentru a evalua indivizi. Cu toate acestea, atunci când se examinează populații mai mari – unde IMC este mai potrivit – aceste deficiențe sunt mai puțin pronunțate. La urma urmei, majoritatea oamenilor nu sunt culturiști, ci au o compoziție tipică a corpului.

Dacă vă calculați IMC pentru a avea cea mai bună idee posibilă despre starea voastră, aflați și care este procentul vostru de grăsime corporală. Dispozitive precum InBody pot oferi acest serviciu, împreună cu alte metode pe care le vom descrie în articol.

S-ar putea să vă intereseze aceste produse:

Limitările IMC

1. Nu ține cont de compoziția corporală

Vă amintiți culturistul care poate fi clasificat drept obez în funcție de IMC? Acest lucru se întâmplă deoarece calculul nu ia în considerare procentul de mușchi și grăsime din organism. În general, acesta tinde să calculeze pe baza unei persoane „tipice” cu o cantitate medie de mușchi. Cu toate acestea, atunci când vine vorba de un sportiv musculos peste medie, greutatea mare datorată masei musculare este interpretată de tabelele IMC ca suprapondere sau obezitate.

Vorbim despre o limitare semnificativă a IMC, în special pentru că obezitatea are o definiție specifică. Aceasta se referă la acumularea excesivă de grăsime corporală care prezintă un risc pentru sănătate. Pe de altă parte, un exces de masă musculară nu este o îngrijorare. ^[9]

După cum probabil știți, mușchii sunt mai denși decât grăsimea, motiv pentru care sportivii primesc adesea rezultate înșelătoare din calculul IMC. Este destul de ușor să clasificăm un atlet musculos cu 8% grăsime corporală drept obez. În plus, IMC poate fi descurajator atunci când slăbiți în timp ce vă antrenați în antrenament de forță. Fizicul vostru se poate schimba dramatic și puteți părea slabi, dar scara și IMC ar putea sugera altfel.

Prin urmare, este ideal să măsurați atât grăsimea corporală, cât și masa musculară înainte de a trage concluzii. Un IMC mai mare indică în primul rând o greutate care este peste intervalul „normal”, dar nu înseamnă automat un exces de grăsime și exces de greutate. ^[10]

Dacă sunteți curioși despre ce altceva, în afară de masa musculară, poate contribui la o greutate mai mare, nu ratați articolul nostru intitulat: De ce cântarul vă arată un număr mai mare și nu este vorba de grăsime.

2. Ignoră distribuția grăsimilor

Nu este important doar cât de multă grăsime corporală aveți, ci și unde este depozitată. În primul rând, distingem între două tipuri de grăsime stocată – subcutanată și viscerală. Grăsimea subcutanată este cea pe care o putem vedea la prima vedere. Aceasta are tendința de a se acumula pe coapse, fese și sub pielea abdomenului. Acest lucru pune în primul rând o problemă estetică.

În schimb, grăsimea viscerală poate să nu fie vizibilă la prima vedere, deoarece este stocată în jurul organelor din cavitatea abdominală, dar este mult mai riscantă. Aceasta este asociată cu probleme precum bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și chiar unele tipuri de cancer. ^[1,14]

Cu toate acestea, calculul IMC nu poate evalua ce tip de grăsime aveți în exces. Prin urmare, o persoană cu un IMC mai mare, care are cea mai mare parte a grăsimii stocate în partea inferioară a corpului, poate să nu aibă o problemă. În schimb, cineva cu un IMC peste intervalul normal, a cărui grăsime se acumulează în principal în jurul abdomenului, ar trebui să fie mai precaută.

3. Nu ține cont de sex

Distribuția grăsimii corporale menționată mai sus este direct legată de sex. De obicei, grăsimea este stocată diferit la bărbați și la femei. Probabil ați auzit de tipurile de corp sub formă de pară și măr. Forma de pară este tipică pentru femei, deoarece acestea au adesea cea mai mare parte a grăsimii stocate în șolduri și coapse. În schimb, grăsimea din corpul masculin tinde să se acumuleze în jurul abdomenului, dându-i o formă asemănătoare mărului. Bărbații sunt, de asemenea, mai predispuși la depozitarea excesivă a grăsimii viscerale.

În practică, aceasta înseamnă că un bărbat și o femeie cu aceeași valoare a IMC pot avea riscuri semnificativ diferite pentru sănătate. O femeie cu cea mai mare parte din grăsime stocată în partea inferioară a corpului poate fi perfect sănătoasă chiar dacă este supraponderală. În schimb, un bărbat cu exces de grăsime în principal în jurul abdomenului ar putea avea nevoie să-și reconsidere stilul de viață și să piardă în greutate pentru a evita probleme precum hipertensiunea arterială, colesterolul sau nivelul zahărului din sânge.

4. Nu ține cont de vârstă

Vârsta este un alt factor care determină ce cantitate de grăsime stocată este sănătoasă pentru voi. Totuși, calculul IMC nu ține cont de câți ani aveți și astfel nu poate indica ce ar trebui să fie greutatea ideală în funcție de vârstă. Ca urmare, evaluarea poate fi uneori înșelătoare. La urma urmei, corpul în formă al unei femei de 25 de ani arată în mod natural diferit de cel al unei femei sănătoase și active de 60 de ani. În timp ce tinerilor le este mai ușor să mențină o siluetă subțire și o cantitate optimă de masă musculară, este mai natural din punct de vedere fiziologic ca persoanele în vârstă să aibă puțin mai puțini mușchi și mai multă grăsime stocată.

Mai mult, deși puteți auzi adesea că IMC mai mare și supraponderalitatea duc la riscuri mai mari pentru sănătate, pragul pentru ceea ce este considerat un IMC ridicat diferă ușor pentru persoanele în vârstă. La vârsta înaintată, limita inferioară a unui IMC optim nu este de 18,5, ci mai degrabă de 23 kg/m². Un IMC mai mic la adulții în vârstă este de fapt asociat cu rate mai mari ale mortalității. Așadar, atunci când se calculează IMC, este întotdeauna important să se țină cont de vârsta persoanei. ^[14]

5. Nu ține cont de diferențele etnice

O altă problemă cu calculul IMC este că nu ia în considerare diferențele de compoziție corporală între diferitele grupuri etnice. Acest lucru se datorează faptului că formula IMC a fost dezvoltată inițial pe baza datelor de la populațiile albe. În practică, acest lucru îl face mai puțin aplicabil altor etnii. De exemplu, asiaticii tind să aibă un procent mai mare de grăsime corporală la valori mai mici ale IMC în comparație cu persoanele albe. Pe de altă parte, oamenii de origine africană au adesea o densitate osoasă mai mare și mai multă masă musculară, ceea ce afectează și modul în care ar trebui interpretat IMC-ul lor.

Aceasta înseamnă că aceeași valoare a IMC poate indica compoziții corporale diferite în diferite grupuri etnice, ceea ce duce la riscuri diferite pentru sănătate. În mod ideal, atunci când se evaluează IMC, ar trebui luate în considerare caracteristicile specifice fiecărui grup etnic pentru a oferi o evaluare mai precisă a stării de sănătate a unui individ. ^[3,14]

Cum se determină cantitatea de grăsime corporală?

IMC nu oferă prea multe informații despre cantitatea de grăsime din organism. Prin urmare, puteți estima doar pe baza a ceea ce vedeți în oglindă. Cu toate acestea, există mai multe metode care pot măsura sau estima acest lucru.

• Circumferința taliei (WC), raportul talie-șold (WHR) și raportul talie-înălțime (WHtR) vă pot ajuta să estimați cantitatea de grăsime corporală. Valorile estimate sunt obținute din tabele care listează valorile corespunzătoare parametrilor dați. De exemplu, dacă circumferința taliei unei femei depășește 88 cm și a unui bărbat depășește 102 cm, aceasta indică un risc ridicat pentru sănătate. ^[2]
• Folosind un cutimetrul pentru grăsime, puteți măsura grosimea pliurilor pielii, ceea ce vă permite să estimați procentul de grăsime corporală.
• Cântarele de impedanță bioelectrică măsoară grăsimea corporală prin evaluarea conductivității electrice a diferitelor țesuturi ale corpului. Pe baza acestor informații, puteți determina proporțiile de masă musculară, grăsime și multe altele. Acest principiu este utilizat de dispozitive bine-cunoscute precum InBody și Tanita.
• Metode precum densitometria sau DEXA (absorbțiometria cu raze X cu energie duală) oferă cele mai precise rezultate, dar sunt utilizate în principal în scopuri științifice, iar omul obișnuit le va întâlni rar în practică. ^[5]

Care sunt riscurile asociate cu IMC ridicat?

Să luăm în considerare o persoană cu un IMC ridicat care nu este excepțional de musculoasă. În acest caz, rezultatele nu sunt distorsionate de masa musculară; individul se încadrează cu adevărat în categoria supraponderală sau obeză. Aici, IMC-ul își servește scopul, ridicând un steag roșu pentru a vă avertiza că aveți prea multă grăsime corporală, ceea ce poate duce la diverse probleme de sănătate. Care sunt complicațiile asociate cu excesul de greutate și obezitatea?

• hipertensiune arterială
• niveluri ridicate de colesterol
• probleme cardiovasculare, inclusiv atacuri de cord
• diabet de tip 2
• gută
• apnee în somn
• sindrom metabolic
• probleme de sănătate mintală
• unele tipuri de cancer (de exemplu, cancer colorectal, de prostată, de sân sau uterin)
• infertilitate
• apnee în somn
• complicații ale sarcinii
• probleme ortopedice
• boală hepatică grasă non-alcoolică ^[11,12]

Vreți să știți în ce măsură contribuie genele la obezitate? Dacă da, atunci ar trebui să consultați articolul nostru: Cum influențează genele greutatea și tendința spre obezitate?

Care sunt riscurile asociate cu un IMC scăzut?

În fiecare zi, puteți auzi despre cum obezitatea reprezintă un pericol pentru sănătatea voastră. Totuși, despre problema opusă, cea subponderală, nu se vorbește atât de mult. Cu toate acestea, poate prezenta și ea riscuri semnificative.

• Deficiențele nutriționale datorate dietei inadecvate sunt destul de frecvente. Acestea pot include lipsa de vitamine și minerale, cum ar fi anemia cu deficit de fier sau hipocalcemia.
• Există riscul de osteoporoză (subțierea oaselor) și de fracturi mai frecvente asociate.
• Poate duce la un sistem imunitar slăbit și la modificări hormonale.
• Provoacă oboseală, niveluri generale mai scăzute de energie și performanțe fizice și sportive reduse.
• Greutatea insuficientă este adesea asociată cu tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă, ortorexia nervoasă sau bulimia nervoasă.
• De asemenea, poate duce la căderea părului și probleme ale pielii.
• Atât la femei, cât și la bărbați, poate provoca probleme de fertilitate. ^[16]

„Triada sportivă feminină” apare adesea la sportivele de sex feminin și este de obicei legată de greutatea insuficientă, aportul caloric scăzut și cheltuielile mari de energie. Această afecțiune se caracterizează prin disponibilitate scăzută de energie, disfuncție menstruală și densitate osoasă redusă.

Puteți afla mai multe despre triada sportivă feminină în articolul nostru intitulat: Cum se pot combate absența menstruației și alte simptome ale triadei atletelor?

Este indicat să vă bazați pe IMC?

Indicele de masă corporală (IMC) a fost de multă vreme un element de bază în evaluarea greutății corporale și, cu siguranță, își păstrează valoarea în practică. Cu toate acestea, este esențial să recunoaștem limitările sale pentru a evita să fim induși în eroare de rezultate potențial distorsionate. Dacă utilizați IMC pentru a măsura dacă greutatea voastră se află într-un interval sănătos, luați în considerare completarea acestuia cu măsurători ale compoziției corporale. Înțelegându-vă procentele de grăsime și mușchi alături de IMC, veți obține o imagine mai complexă asupra sănătății voastre, făcând din IMC un instrument mai perspicace în călătoria voastră de bunăstare.

Cum se evaluează IMC la diferite grupuri de oameni?

Indicele de masă corporală este aplicabil pentru majoritatea oamenilor, dar nu poate fi aplicat în mod fiabil anumitor grupuri.

• Pentru sportivi, IMC dă adesea rezultate incorecte datorită unei mase musculare mai mari, care poate împinge indicele în intervalul de suprapondere sau obezitate. De aceea, este important să luați în considerare și procentul de grăsime corporală și masa musculară atunci când le evaluăm starea generală de sănătate.
• Pentru seniori, IMC optim este mai mare decât pentru adulții mai tineri. Este considerat mai sănătos pentru ei să mențină un IMC de cel puțin 23 kg/m².
• Pentru copii și adolescenți, IMC este evaluat diferit față de adulți. În acest caz, sunt utilizate diagrame cu percentile, care iau în considerare vârsta și sexul. Aceste diagrame sunt utilizate în mod obișnuit de către pediatri. ^[13]
• Pentru femeile însărcinate, IMC nu este utilizat pentru a evalua greutatea. Creșterea în greutate în timpul sarcinii constă în principal din copil, placentă, lichid amniotic, volum crescut de sânge și țesut mamar. Grăsimea corporală reprezintă de obicei doar o mică parte din creșterea totală în greutate. În schimb, există recomandări pentru creșterea în greutate pentru femeile însărcinate, care se bazează pe greutatea lor înainte de sarcină.

Care sunt alternativele la calcularea IMC?

Calcularea IMC nu este singura metodă de estimare a greutății corporale optime. Există câțiva alți indici care pot ajuta la determinarea acesteia.

• BMI Prime este un calcul ajustat al indicelui de masă corporală. Se determină prin împărțirea valorii IMC la 25, care este limita superioară a unui IMC sănătos. Numărul rezultat indică riscul în raport cu acest prag. De exemplu, un IMC Prime de 1,4 înseamnă că individul cântărește cu 40% mai mult decât ar trebui pentru un IMC optim.
• Indicele Rohrer (indicele de corpulență) este utilizat în principal pentru copii și adolescenți, deoarece ține cont mai bine de schimbările de creștere. Pentru a-l calcula, aveți nevoie de greutatea în grame și de înălțimea în centimetri. De exemplu, un rezultat sub 110 kg/m² indică o greutate insuficientă. ^[15]
• Indicele Broca poate fi aplicat doar persoanelor cu o înălțime între 155 și 165 cm, ceea ce limitează semnificativ utilizarea acestuia.. ^[6]

Care sunt principalele concluzii?

IMC este un instrument util pentru monitorizarea greutății, dar are dezavantajele sale. Acesta nu ține cont de diferențele dintre oameni, cum ar fi compoziția corporală, distribuția grăsimilor, etnia sau vârsta. Aceeași valoare IMC poate reprezenta riscuri diferite pentru sănătate pentru diferiți indivizi. Prin urmare, atunci când urmăriți greutatea, nu ar trebui să vă bazați doar pe valoarea IMC; ar trebui să luați în considerare și alți factori, cum ar fi proporția de mușchi și grăsime stocată, precum și distribuția acesteia în organism. În mod ideal, ar trebui să utilizați IMC ca instrument de ghidare și să îl combinați cu alte metode pentru o evaluare mai cuprinzătoare.

Înțelegeți mai bine cum funcționează IMC acum? Dacă v-a plăcut articolul nostru de astăzi, nu ezitați să-l distribuiți și prietenilor și familiei voastre!

Surse:

[1] BAJPAI, A. Waist-to-Height Ratio—The New Body Mass Index? – https://link.springer.com/article/10.1007/s12098-022-04257-2

[2] FLEGAL, K. et al. Comparisons of percentage body fat, body mass index, waist circumference, and waist-stature ratio in adults. – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19116329/

[3] JEONG, S.-M. et al. Different correlation of body mass index with body fatness and obesity-related biomarker according to age, sex and race-ethnicity. – https://www.nature.com/articles/s41598-023-30527-w

[4] KRAKAUER, N.Y. - KRAKAUER, J.C. Untangling Waist Circumference and Hip Circumference from Body Mass Index with a Body Shape Index, Hip Index, and Anthropometric Risk Indicator. – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29649376/

[5] KURIYAN, R. Body composition techniques. – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6366261/

[6] LAURENT, I. et al. The use of Broca index to assess cut- off points for overweight in adults: A short review. – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32495251/

[7] MOHAMMADIAN KHONSARI, N. et al. Normal Weight Obesity and Cardiometabolic Risk Factors: A Systematic Review and Meta-Analysis. – https://www.frontiersin.org/journals/endocrinology/articles/10.3389/fendo.2022.857930/full

[8] PRAY, R. - RISKIN, S. The History and Faults of the Body Mass Index and Where to Look Next: A Literature Review. – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10693914/

[9] WORLD HEALTH ORGANIZATION Overweight and obesity. – https://www.who.int/gho/ncd/risk_factors/overweight_text/en/

[10] WU, Y. et al. Advantages and Limitations of the Body Mass Index (BMI) to Assess Adult Obesity. – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC11204233/

[11] BMI Classification Percentile And Cut Off Points - StatPearls - NCBI Bookshelf. – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK541070/

[12] Health Risks of Overweight & Obesity - NIDDK. – https://www.niddk.nih.gov/health-information/weight-management/adult-overweight-obesity/health-risks

[13] Child and Teen BMI Categories | BMI | CDC. – https://www.cdc.gov/bmi/child-teen-calculator/bmi-categories.html

[14] Physiology, Body Mass Index - StatPearls - NCBI Bookshelf. – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK535456/

[15] Ponderal Index Calculator. – https://www.omnicalculator.com/health/ponderal-index

[16] Underweight: A Heavy Concern. – https://www.todaysdietitian.com/newarchives/tdjan2008pg56.shtml

[17] WHO European Regional Obesity Report 2022. – https://www.who.int/europe/publications/i/item/9789289057738