Tulburări de alimentație: de ce apar, care sunt simptomele și consecințele lor?

Mulți își doresc să fie mai supli, mai musculoși și, în mod ideal, să aibă un abdomen bine definit, sacrificând multe pentru a ajunge la silueta mult visată. Aceștia mănâncă din ce în ce mai puțin, fac mai mult sport și își schimbă aproape în întregime stilul general de viață. Dar această cale către un corp de vis nu este ideală și poate atrage după sine multe complicații și probleme. Este mult mai bine să stabiliți obiective realiste și să alegeți o modalitate sănătoasă de a le atinge fără a apela la situații extreme inutile. Astfel, vă puteți aștepta la rezultate pe termen lung, fără efecte negative asupra organismului.

Dar ce se întâmplă atunci când dorința de a avea un corp frumos devine o obsesie? Pot începe să apară tulburările de alimentație. În cazul lor, pierderea în greutate inocentă devine adesea prioritate principală, care poate afecta grav sănătatea fizică și psihică. Nu există doar un tip de tulburare de alimentație ci mai multe. Fiecare are particularitățile sale, de aceea este important să înțelegeți tipurile și cauzele celor mai importante. Este o idee bună să recunoașteți semnalele de alarmă ale tulburării în stadiul incipient și să solicitați cât mai curând ajutor profesional pentru a preveni problemele serioase.

Ce sunt tulburările de alimentație?

O tulburare de alimentație (ED) nu este doar un refuz de a mânca datorat dorinței de a pierde în greutate sau un capriciu adolescentin care apare de la o zi la alta. Poate începe cu o pierdere nevinovată a câtorva kilograme suplimentare care în cele din urmă scapă de sub control. Este o boală psihică gravă care poate pune viața în pericol. [1-3]

• Este caracterizată de o tulburare comportamentală și o atitudine  nesănătoasă în ceea ce privește alimentația și corpul.
• Cel mai des se manifestă prin refuzul alimentelor, aport caloric extrem de redus, alternarea perioadelor de înfometare și supraalimentare sau alte forme mai mult sau mai puțin conștiente de manipulare a dietei.
• Se poate agrava prin inducerea vărsăturilor, utilizarea abuzivă a laxativelor (substanțe cu efecte laxative) sau a diureticelor (medicamente pentru eliminarea lichidelor).
• În multe cazuri, există o încercare de a maximiza consumul de energie prin mișcare pe parcursul zilei și exerciții fizice în exces.

O persoană cu o tulburare alimentară trăiește de obicei în propria lume care se învârte în special în jurul alimentației, pierderii în greutate și aspectului fizic. Face tot posibilul să-și lucreze silueta în orice fel, pe care o asociază adesea cu o satisfacție, fericire și statut social mai înalt. Are așteptări mari de la ea însăși și își dorește să obțină idealul visat de frumusețe. În schimb, de cele mai multe ori se avântă în abis, unde o așteaptă probleme de sănătate fizică și psihică, reducând foarte mult calitatea vieții. [1-3]

Ce anume cauzează o tulburare de alimentație?

Începutul este de obicei subtil. De multe ori începe cu dorința de a avea un corp mai suplu, un abdomen sculptat, o performanță sportivă mai bună sau nevoia de a satisface cerințele impuse unei persoane de societate sau de ea însăși. După primul succes apar complimentele și atenția plăcută care asigură persoana respectivă că face ceea ce trebuie. Și astfel reduce și mai mult alimentele și începe să se antreneze mai mult. Simte că acesta este singurul mod de a-și atinge obiectivele. Dar lucrurile pot scăpa de sub control și persoana respectivă poate cădea foarte ușor și rapid în urâta lume a tulburărilor de alimentație.

Cauza reală a ED este foarte greu de depistat. Nu poate fi pierderea în greutate, deoarece multe persoane trec prin asta în fiecare zi, iar pentru cei mai mulți nu devine o problemă. Există o serie de factori care pot avea un potențial declanșator. Unele își au rădăcina în mediul imediat al unei persoane, iar altele se declanșează în creier. [4-5]

Care sunt factorii de risc în cazul unei tulburări de alimentație?

Principala cauză a unei ED poate fi istoricul aderenței la diferite diete, o dorință de a fi cel mai bun în toate sau dorința de a îmbunătăți performanța sportivă, în special în disciplinele cu un accent puternic pe aspect și estetică. Dar lista este departe de a se încheia. Factorii biologici, psihologici și sociali pot juca și ei un rol în debutul tulburărilor de alimentație. [4-5]

1. Factori biologici care pot duce la tulburări de alimentație

• Dacă aveți o persoană cu ED sau altă boală psihică în imediata apropiere: Dacă unul dintre părinți, un frate sau alte rude apropiate suferă de o tulburare psihică, riscul de a dezvolta aceste boli, inclusiv tulburări de alimentație, crește.
• Experiență cu o serie de diete: o ED se descoperă adesea la persoanele care care au trecut deja printr-o serie de diete în trecut cu scopul de a-și schimba silueta. Acest lucru se întâmplă deoarece eșecurile anterioare pot duce la diete și abordări extreme.
• Un deficit caloric constant: și persoanele care pe termen lung au un consum de energie mai mare decât aportul prezintă un risc crescut de dezvoltare a unei ED. Acest lucru poate apărea și în timpul perioadelor de creștere intensă (pubertate), a altor boli sau în timpul exercițiilor fizice intense. Alimentele le pot declanșa teama de creștere în greutate nedorită.

2. Factori psihologici care pot duce la tulburări de alimentație

• Dorința de a fi perfect: Să aveți de la propria persoană cerințe și așteptări exagerate, de multe or nerealiste. Dacă trebuie să îmbunătăți ceva, încercarea de a pierde în greutate sau schimbarea siluetei în alt mod poate deveni un instrument de atingere a obiectivelor.
• Nemulțumire față de propria siluetă: Nemulțumirea față de aspectul fizic vă poate afecta și stima de sine. O stimă de sine deteriorată poate declanșa probleme psihologice inclusiv o relație nesănătoasă cu alimentele și alte simptome ale unei ED.
• Probleme de sănătate psihică: înainte de a fi diagnosticate, unele persoane cu ED prezintă simptome de anxietate, fobii sociale sau tulburare obsesiv-compulsivă.

3. Factori sociali care pot duce la tulburări de alimentație

• Adularea siluetei subțiri: în societate, persoanele cu o siluetă subțire sunt considerate în general mai împlinite și mai fericite. Acesta este și motivul pentru care încearcă să-și îmbunătățească statutul social și renumele prin pierdea în greutate. În cazul unei obsesii de a slăbi, primele kilograme pierdute pot duce la anorexie sau la alte tulburări de alimentație.
• Discriminare împotriva persoanelor supraponderale și body-shaming: Discriminarea, bullying-ul și judecarea persoanelor în baza aspectului fizic contribuie la tulburările de alimentație. Acestea pot apărea atât în viața reală, cât și în mediul virtual.
• Izolarea socială: contactul limitat cu lumea exterioară, singurătatea, lipsa prietenilor și a persoanelor interesate de noi pot reprezenta un alt motiv pentru dezvoltarea unei ED. Astfel, printr-o ED, o persoană poate solicita atenția pe care nu o primește în mod normal.
• Sport și activități cu cerințe estetice: dacă vă petreceți timpul făcând activități în care aspectul fizic și greutatea corporală joacă un rol important, automat veți prezenta un risc mai mare de a dezvolta o ED. O siluetă mai subțire este de obicei asociată cu un succes mai mare în aceste cazuri. Acestea includ modelling-ul, dansul și sporturile precum gimnastică, fitness, culturism și ciclism.

Cine prezintă cel mai mare risc în cazul tulburărilor de alimentație?

Nu contează dacă este vorba despre un adolescent, o femeie de cincizeci de ani sau un bărbat adult, oricine poate prezenta un risc. 

• Tulburările de alimentație afectează aproximativ 5% din populație și de cele mai multe ori se dezvoltă în timpul adolescenței și maturității timpurii.
• La nivel global, se estimează că 0.5 – 3% din oameni suferă de anorexie nervoasă sau bulimie nervoasă. Dar, conform experților, sunt subestimate în mod semnificativ. Multe cazuri nu ajung la medic pentru a se diagnostica o ED. Deci, cifra generală este mai mare.
• Conform statisticilor, bărbații reprezintă în jur de 25% dintre cazurile cu anorexie sau bulimie. În cazul hiperfagiei, cifrele se ridică până la 40%. Această statistică înlătură în mod clar mitul conform căruia aceste probleme afectează doar femeile.
• Majoritatea cazurilor înregistrate reprezintă femei tinere. Conform unui studiu asupra populației care a inclus peste 5000 de femei, 15% dintre ele au avut experiență personală cu ED în prima jumătate a vieții lor. Din păcate, aceasta nu este o boală izolată la femei. Incidența mare a cazurilor de tulburări de alimentație la femei este susținută și de alte date și studii. [6-8]

Care sunt grupele de risc pentru tulburările de alimentație?

Una din grupele cu risc înalt se bazează pe vârstă și sex. În plus, grupele cu risc sunt legate de interese și ocupații asemănătoare. [9-10]

• Adolescenții și adolescentele. La pubertate, apar o serie de schimbări fiziologice care afectează aspectul fizic, precum creșterea sânilor sau depuneri mai mari de grăsime în zona șoldurilor în cazul fetelor. Unele fete încearcă să gestioneze aceste situații prin dietă, înfometare sau supraalimentare, care pot duce la o tulburare de alimentație.
• Persoane cărora li se schimbă viața. Poate include pierderea unei persoane dragi, o despărțire, o schimbare a serviciului sau a locuinței. Unele persoane sunt mai sensibile decât altele când trec prin aceste evenimente de viață. Și acestea pot duce la boli psihice, inclusiv o tulburare de alimentație.
• Persoanele care practică sporturi estetice. Acestea includ, de exemplu, gimnastică, fitness, culturism, dans, balet sau patinaj artistic.
• Sportivi care trebuie să respecte categorii de greutate. Acest lucru se aplică în special sporturilor de contact sau halterofiliei.
• Sportivi care trebuie să respecte categorii de greutate. Acest lucru se aplică în special sporturilor de contact sau halterofiliei.
• Persoanele cu un serviciu care pune accent pe aspectul fizic. Se referă în special la modelling, actorie sau prezentare la televizor.
• Grupuri minoritare. Persoanele din comunitatea LGBTQIA (persoane cu orientări sexuale sau identități de gen diferite).

S-ar putea să vă intereseze aceste produse:

Care sunt cele mai frecvente tipuri de tulburări de alimentație?

Conform Clasificării Internaționale a Maladiilor (CIM) publicată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), se pot distinge mai multe tipuri de ED. Asociația Americană de Psihiatrie (APA) completează această listă. Clasificare oficială ajută în cazul diagnosticării tulburărilor de alimentație. Dar, există și alte probleme nespecificate care se aseamănă în multe privințe cu aceste boli. Și nu le vom exclude nici pe acelea din prezentarea noastră generală. [11-13]

Definirea tulburărilor de alimentație

1. Anorexie (anorexia nervosa)

Anorexia este probabil cea mai cunoscută tulburare de alimentație. Anorexia este cea mai frecventă tulburare în care oamenii nu mănâncă. Persoanele care suferă de această tulburare reușesc să mănânce doar un măr pe zi, iar în unele zile nu mănâncă deloc. În multe cazuri, acest lucru este agravat de consumul mare de energie prin exerciții fizice și mișcare. De obicei, încearcă să respecte cu orice preț o dietă foarte restrictivă și un plan de exerciții fizice creat de ei. Toate acestea duc la un deficit caloric profund și o pierdere în greutate semnificativă. Subponderabilitatea este unul din criteriile de evaluare a prezenței anorexiei nervoase. Dacă lipsește din istoricul medical, această boală este denumită anorexie atipică.

Teama de a lua în greutate, dorința de a menține o greutate mică și o percepție distorsionată asupra propriului corp sunt adăugate de cele mai multe ori restricțiilor privind aportul alimentar. Oamenii din jur o pot percepe suficient de slabă, dar persoana respectivă tot își găsește defecte. De exemplu, își pot vedea coapsele prea mari, deși opusul este în mod obiectiv real. De obicei, anorexicii nu recunosc că au o problemă care le-ar putea dăuna sănătății. Darămite că le-ar putea afecta grav sănătatea. [11-13]

2. Bulimie (bulimia nervosa)

Bulimia diferă de anorexie in prin faptul că este caracterizată de episoade repetate de hiperfagie, urmate de sentimente de vină și pierdere a controlului asupra aportului de alimente. De multe ori acestea sunt urmate de comportament compensatoriu sub formă de înfometare, exerciții fizice în exces, inducerea vărsăturilor sau abuz de laxative. Aceste strategii sunt folosite de persoanele cu bulimie pentru a încerca să prevină creșterea în greutate.

Dacă accesele de supraalimentare în combinație cu comportamentul compensatoriu se repetă cel puțin odată pe săptămână timp de trei luni, este vorba de bulimie. Dacă apare mai rar, problema este denumită bulimie atipică.

Persoanele cu bulimie pot mânca o cantitate mare de alimente într-un timp scurt. De asemenea, pot experimenta schimbări extreme în dietă. În unele zile mănâncă doar alimente sărace în calorii precum fructe, legume, carne macră sau produse lactate degresate, care ulterior sunt înlocuite de porții mari de alimente ‘interzise’ precum dulciuri sau fast food. Apoi această tranziție este percepută ca un eșec, urmat de vină. [2, 11-13]

3. Tulburare de hiperfagie

Ca și în cazul bulimiei, hiperfagia este caracterizată de episoade de aport mare de alimente într-o perioadă scurtă de timp. Acest comportament este însoțit de sentimentul de vină, eșec, dezamăgire și pierdere a controlului. Dar, de cele mai multe ori comportamentele compensatorii lipsesc. Dacă acest comportament se repetă cel puțin o dată pe săptămână timp de trei luni, este vorba de hiperfagie. Dacă apare mai rar, problema este denumită hiperfagie atipică.

Este caracteristic persoanelor care suferă de hiperfagie să mănânce mai repede și porții mai mari decât ar fi normal. Apoi continuă să mănânce până ajung la un sentiment neplăcut, chiar dureros de supraalimentare. De asemenea, le este specific să înceapă să mănânce când nu le este foame. De multe ori sunt rușinați de comportamentul lor și preferă să mănânce singure. [11-13]

4. Pica

Această tulburare de alimentație este caracterizată de consumul de obiecte necomestibile fără valoare calorică. Acestea pot fi, de exemplu, vata, părul, hârtia sau săpunul. Pentru un diagnostic clinic al acestei tulburări, acest comportament trebuie să se desfășoare timp de cel puțin o lună. Totuși, persoanele cu această afecțiune nu evită alimentele obișnuite și ar putea să nu prezinte semne de subnutriție. [11,14]

De multe ori, această problemă este diagnosticată numai când consumul unui obiect cauzează probleme de sănătate și oamenii consultă medicul. Altfel, poate fi ascunsă tuturor, cu excepția persoanei afectate. Dar problema mai mare apare când boala face parte dintr-o altă ED. Prezintă risc în special persoanele cu alte boli psihice sau cu dificultăți intelectuale. [11,14]

Sindromul sau tulburarea de ruminație

Aceasta este o boală caracterizată de reîntoarcerea conținutului stomacului în gură și mestecarea, înghițirea și scuiparea repetată a acestuia. Acest lucru se întâmplă de obicei involuntar și fără efort. Are loc fără durere sau greață și nu are legătură cu boli gastrointestinale sau alte tulburări de alimentație. Pentru a fi diagnosticat, acest comportament trebuie să se repete timp de cel puțin o lună. [11,14]

6. Tulburări de alimentație nespecifice

Aceste afecțiuni nu întrunesc condițiile necesare pentru un diagnostic de mai sus. Totuși, cu siguranță acest lucru nu le reduce severitatea. Pe lângă anorexie nervoasă, bulimie și hiperfagie atipice, include și tulburarea de purjare. Aceasta este caracterizată de folosirea repetată a laxativelor, diureticelor și de inducerea vărsăturilor pentru a influența greutatea corporală. Spre deosebire de bulimie, îi lipsește un istoric anterior de aport excesiv de alimente.

Acest grup include și sindromul mâncatului nocturn, care implică supraalimentarea după cină sau mâncatul în toiul nopții. Acest lucru poate întrerupe somnul și duce la creștere în greutate, chiar obezitate. De asemenea, este specific persoanelor care experimentează această tulburare să aibă prima masă a zilei mai târziu. [11,12,15]

7. Evitarea/restricționarea aportului alimentar(ARFID)

O persoană care suferă de această tulburare nu își face griji în legătură cu aspectul fizic sau pierderea în greutate. În schimb, evită anumite alimente sau grupe întregi de alimente din cauza gustului, consistenței, aspectului sau temperaturii. Poate apărea ca rezultat al unor experiențe negative din trecut (înecarea cu un anumit aliment sau indigestie după masă).

Teama de anumite alimente poate duce la sentimente de anxietate și frică. Prin urmare, de multe ori persoana are o dietă foarte limitată, pe care nu o poate extinde din cauza prezenței sentimentului de frică. [11,14]

Afecțiuni nespecifice legate de alimente

Deși aceste tulburări nu sunt oficial tulburări de alimentație, sunt destul de asemănătoare cu acestea. Sunt asociate cu o serie de riscuri pentru sănătate și prin urmare nu ar trebui să uităm de ele. 

1. Bigorexie (dismorfie musculară)

Bigorexia cunoscută și ca Sindromul lui Adonis și este considerată opusul anorexiei. Este o tulburare psihologică ce apare mai des la bărbați. Precum anorexia, este caracterizată de o percepție distorsionată a propriului corp. Dar diferența constă în faptul că persoanele cu bigorexia se văd prea mici, slabi și au o masă musculară inadecvată. Încearcă să compenseze prin multe ore de exerciții la sală și creșterea aportului de energie. Pur și simplu fac orice pentru a-și dezvolta masa musculară. Și chiar dacă reușesc, tot nu sunt mulțumiți de aspectul lor, lucru care poate declanșa gânduri depresive.

Probabil nu este o surpriză că această problemă apare în special în rândul culturiștilor. Conform studiilor, mai mult de 50% dintre indivizi (bărbați și femei) care participă la competiții de culturism pentru amatori sau profesioniști suferă de bigorexie. Din păcate, în aceste cazuri, folosirea de steroizi anabolizanți pentru dezvoltarea masei musculare nu este excepțională. Acest aspect poate duce la probleme de sănătate grave asociate steroizilor. [16-17]

2. Ortorexia (ortorexia nervosa)

Ortorexia este o boală psihică și deși nu întrunește criteriile unei tulburări de alimentație oficiale, cu siguranță intră în această categorie. De asemenea, de multe ori este menționată ca obsesie față de mâncatul sănătos. Este caracterizată de nevoia compulsivă de a mânca numai alimente ‘sănătoase’ sau ‘curate’, care oferă persoanelor cu această afecțiune un sentiment de control asupra sănătății. După consumarea oricărui aliment ‘interzis’, apar vina și anxietatea.

O persoană cu ortorexie mănâncă doar ce consideră că este indicat și prin urmare poate avea opțiuni alimentare limitate. De multe ori elimină din dietă grupuri întregi de alimente pe care le percep ca nesănătoase sau dăunătoare. Acestea pot include zahărul, pâine sau alte produse din cereale, grăsimea, carnea sau produsele lactate. Cu cât situația este mai gravă, cu atât mai puține alimente considerate bune și sănătoase pentru consum rămân.

De obicei rezultă într-un deficit al anumitor nutrienți (proteine, carbohidrați, grăsimi, vitamine, minerale), care poate duce la probleme de sănătate. De obicei sunt ferm convinși de corectitudinea dietei lor și de multe ori nu admit că au un comportament care ar putea fi problematic. [14]

Simptome și consecințe ale tulburărilor de alimentație

Dacă o persoană mănâncă în mod regulat doar un fruct în loc de o masă completă, încearcă să-și umple stomacul cu apă sau alternează între supraalimentare și înfometare, este de așteptat ca, pe termen lung, acest comportament să aibă efecte negative asupra sănătății sale. 

Toate tulburările de mai sus au un lucru în comun – o relație distorsionată cu mâncarea. Acest lucru poate avea consecințe grave pentru sănătatea fizică și psihică. Dar asta nu e tot, deoarece aceste probleme intervin în multe moduri în funcționarea relațiilor interpersonale și în performanța sportivă. În ansamblu, calitatea vieții este redusă.

1. Care sunt consecințele tulburărilor de alimentație asupra sănătății fizice?

Alimentele oferă nu numai energie, ci și micronutrienți importanți precum vitamine, minerale și alte ingrediente active biologice cu un efect pozitiv asupra organismului. Dacă organismul duce lipsă de acestea pe o perioadă lungă de timp, nu poate funcționa corect.

Aceste consecințe și efecte pot varia de la o ED la alta. În cazul unui aport insuficient de energie, mecanismele de adaptare apar în organism pentru a-l ajuta să economisească pe cât posibil energia. În mod logic, organismul vede reducerea drastică a aportulului de energie ca o afecțiune care pune viața în pericol, deci conservă tot ce poate. Apoi energia este folosită în special pentru funcțiile esențiale precum funcționarea inimii sau respirația. Unele dintre procesele din organism sunt puternic restricționate, având consecințe grave. [18-19]

Efectele tulburărilor de alimentație asupra organismului

• oboseală cronică și iritabilitate
• pierderea masei musculare și slăbiciune generală
• probleme de atenție și concentrare
• tulburări digestive (constipație, diaree), durere abdominală
• căderea părului și deteriorarea calității pielii
• vărsăturile frecvente duc la deteriorări ale esofagului și dinților
• subțierea oaselor (osteoporoză)
• insomnie
• efecte negative asupra nivelurilor de estrogen și testosteron, sănătății sexuale și fertilității
• menstruație neregulată sau lipsă completă a menstruației (amenoree)
• anemie din cauza deficitului de fier
• în cazuri grave, ritmul cardiac și tensiunea arterială pot încetini, ceea ce poate compromite funcționarea normală a inimii

2. Care sunt implicațiile tulburărilor alimentare pentru sănătatea psihică?

O persoană cu o tulburare de alimentație poate avea deja probleme psihologice înainte de declanșarea bolii. De asemenea, o ED poate avea mai târziu un impact asupra sănătății psihice și asupra relațiilor interpersonale. De multe ori nu mai participă la evenimente sociale și familiale care i-ar putea afecta respectarea unui program stabilit cu atenție. Atunci extrovertitul devine dintr-o dată un introvertit.  [19-20]

Când suferă de o tulburare de alimentare, de obicei se gândește constant prea mult la mâncare și este obsedată de greutate și aspect fizice. Flexibilitatea și adaptarea la viața de zi cu zi se reduc, întrucât persoana trebuie să respecte planul și regimul stabilit. 

Sănătatea psihică și impactul tulburărilor de alimentație

• depresie, anxietate și sentimente de inferioritate
• autocompătimire și neîncredere în sine
• sentimente de vină, dezamăgire și rușine
• sentiment de singurătate
• teamă de lucruri noi
• ritualuri și comportamente compulsive (comportament repetitiv)
• gânduri obsesive și intrusive de care nu puteți scăpa
• relații de familie deteriorate
• relații cu partenerul și prietenii deteriorate sau distruse

3. Efectele tulburărilor de alimentație asupra performanței sportive

În timp ce unii sportivi se pot antrena normal pentru o perioadă lungă de timp datorită adaptării organismului la un aport scăzut de energie, în timp pot începe să observe o scădere a performanței și alte consecințe negative ale ED. [21]

Performanța sportivă și impactul tulburărilor de alimentație

• sentimentul de oboseală și epuizare
• performanță redusă la antrenament
• pierderea masei musculare și a forței
• funcție musculară deficitară din cauza lipsei de energie din alimente, lipsei de proteine și electroliți (potasiu, magneziu, calciu), importanți pentru funcționarea normală a acestora
• crampe musculare datorate deficitului de electroliți
• dificultăți de concentrare asupra performanței
• fracturi și accidentări mai frecvente
• recuperare și vindecare a rănilor afectate
• rezerve mai mici de glicogen în organism – un carbohidrat depozitat

Dacă vă întrebați ce alte efecte pot avea un aport scăzut de energie în combinație cu exerciții fizice în exces asupra corpului unui sportiv, citiți articolul nostru Cum se pot combate absența menstruației și alte simptome ale triadei atletelor?

Cum să abordați tulburările de alimentație?

O persoană nu trebuie lăsată singură atunci când suferă de o tulburare de alimentație. În acest caz, ajutorul specializat al unui medic și al altor membri ai unei echipe multidisciplinare este necesar pentru a asigura o îngrijire completă. De obicei, un medic, un psiholog și un nutriționist sunt implicați în terapia unei persoane cu o ED. La fel de importantă este susținerea familiei și a prietenilor apropiați. [13]

Ascultați podcast-ul Healthy Measures pe teme privind o relație sănătoasă cu mâncarea

Ce trebuie să rețineți?

De multe ori persoanele cu tulburări de alimentație controlează mâncare din mai multe motive, nu doar pentru a pierde în greutate sau pentru a câștiga masă musculară. În multe cazuri, acestea cred că le va ajuta să obțină un fizic mai bun, să îmbunătățească performanța sportivă, să aibă mai multă încredere în sine, satisfacție a vieții și succes. Trăiesc în propria lume, care este plină de număratul caloriilor și de regrete după consumul unui anumit aliment. Perfecționismul propriu, presiunea anturajului sau problemele psihologice pot ajuta la declanșarea acestora. În acest caz, ajutorul timpuriu din partea profesioniștilor este esențial pentru a ajuta la prevenirea efectelor negative asupra sănătății ale unei ED.

Dacă ați aflat ceva nou din articolul de astăzi și simțiți că și alte persoane ar trebui să-l citească, nu ezitați să-l distribuiți prietenilor. Veți ajuta la creșterea gradului de conștientizare și la răspândirea informațiilor cu privire la tulburările de alimentație. 

Surse:

[1] What is an Eating Disorder – https://nedc.com.au/eating-disorders/eating-disorders-explained/the-facts/whats-an-eating-disorder/

[2] What Are Eating Disorders? – https://www.psychiatry.org/patients-families/eating-disorders/what-are-eating-disorders

[3] Psychology Today. Eating Disorders – https://www.psychologytoday.com/us/conditions/eating-disorders

[4] National Eating Disorders Association. Risk Factors.– https://www.nationaleatingdisorders.org/risk-factors

[5] Medicine, N. Eating Disorders Causes and Risk Factors. – https://www.nm.org/conditions-and-care-areas/behavioral-health/eating-disorders/causes-and-risk-factors

[6] Janout, V., & Janoutová, G. Eating disorders risk groups in the Czech Republic—Cross-sectional epidemiologic pilot study. – https://pdfs.semanticscholar.org/71d2/8418c9c51bc3a5249c9cbf5c0deab83b92c1.pdf

[7] Identifying people at risk of eating disorders. – https://nedc.com.au/identifying-people-at-risk-of-eating-disorders/

[8] Micali, N., Martini, M. G., Thomas, J. J., Eddy, K. T., Kothari, R., Russell, E., Bulik, C. M., & Treasure, J. Lifetime and 12-month prevalence of eating disorders amongst women in mid-life: A population-based study of diagnoses and risk factors. – https://doi.org/10.1186/s12916-016-0766-4

[9] Risk & Protective Factors. [https://nedc.com.au/eating-disorders/eating-disorders-explained/risk-and-protective-factors/[

[10] Winchester Hospital. Risk Factors for Eating Disorders.– https://www.winchesterhospital.org/health-library/article?id=20315

[11] Chuť žiť. Diagnózy. – https://chutzit.sk/diagnozy/

[12] DSM- 5 Diagnostic criteria for Eating Disorders. Institute for Eating Disorders. – https://insideoutinstitute.org.au/assets/dsm-5%20criteria.pdf

[13] Healthdirect Australia. Eating disorders – https://www.healthdirect.gov.au/eating-disorders

[14] Types of Eating Disorder. – https://www.beateatingdisorders.org.uk/get-information-and-support/about-eating-disorders/types/

[15] Michigan Medicine. Night Eating Syndrome – https://www.uofmhealth.org/health-library/aa107116

[16] Cafri, G., Olivardia, R., & Thompson, J. K. Symptom characteristics and psychiatric comorbidity among males with muscle dysmorphia. Comprehensive – https://doi.org/10.1016/j.comppsych.2008.01.003

[17] Tovt, Š., & Hricová, A. Introduction to bigorexia. – https://doi.org/10.32725/kont.2021.014

[18] Health Consequences. National Eating Disorders Association. – https://www.nationaleatingdisorders.org/health-consequences

[19] NAMI: National Alliance on Mental Illness. Eating Disorders. – https://www.nami.org/About-Mental-Illness/Mental-Health-Conditions/Eating-Disorders

[20] HealthXchange. Eating Disorder Complications: Medical Risks, Psychological Effects and Social Impact – https://www.healthxchange.sg:443/food-nutrition/eating-disorders/eating-disorder-complications-medical-risks-psychological-effects-social-impact

[21] Place, M. How Eating Disorders Affect Sports Performance. – https://www.mccallumplace.com/about/blog/eating-disorders-affect-sports-performance/