Cuprins
Anul Nou se apropie încet și împreună cu el vine și perioada când cel mai probabil vreți să faceți un bilanț cu privire la deciziile dumneavoastră corecte sau greșite. De asemenea, probabil că vă gândiți la obiectivele fitness pe care ați reușit sau nu ați reușit să la atingeți în anul 2017.
Datorită internetului, dezinformarea, deși uneori fără rea intenție, se răspândește rapid. În trecut, miturile și informațiile erau răspândite doar în centrele de fitness pe cale verbală, în schimb astăzi, mediile sociale au fost invadate de informații false, precum blogurile sau alte forumuri de discuții. Studiile care necesită mai mult timp pentru a fi analizate sau studiate sunt ocolite de către jurnaliști, care la rândul lor publică informații fără a fi verificate. De aceea, vă oferim o listă cu cele mai populare 17 mituri din anul 2017. Așezați-vă comod, începem!
Mitul numărul 1: Carbohidrații sunt dăunători
De ani de zile cel mai mare dușman al omenirii erau grăsimile. Astăzi, mass-media a găsit o nouă victimă. Este vorba de carbohidrați. Informațiile generalizate despre carbohidrați și insulină devin din ce în ce mai populare de la un an la altul. Mulți analizează pericolele alimentare în funcție de indecele glicemic și de insulină. Nu este înțeles nici colesterolul, care este unilateral catalogat ca foarte dăunător.
Cu toate acestea, corpurile noastre produc și au nevoie de ambele substanțe. Colesterolul servește la prepararea pregnenolonei și a multor altor hormoni, cum ar fi testosteronul. Insulina trebuie să păstreze glucoza (zahăr din sânge) sau să o utilizeze pentru a produce energie. Insulina a fost unul dintre primii hormoni descoperiți și primii hormoni examinați.
De mai mult timp a fost constatat că, carbohidrații pot provoca rezistența la insulină. Această afirmație se aplică însă persoanelor care suferă de diabet sau persoanelor cu rezistență la insulină, care sunt supraîncărcate cu carbohidrați. Cu toate acestea, acest lucru nu se aplică persoanelor sănătoase, care au o alimentație echilibrată. Este adevărat că, în societatea modernă, consumul excesiv de carbohidrați nu este ceva neobișnuit și complicat. Carbohidrații procesați sunt adesea foarte gustoși și rareori vă oferă sațietate, avand un conținut ridicat de calorii.
Restricționarea carbohidraților (în special a celor procesați) poate fi decizia corectă dacă doriți să pierdeți grăsime corporală sau să mâncați mai puțin. Dar dacă sunteți nefericiți și vă este foame, pentru a reduce carbohidrații, ar trebui să luați în considerare alte opțiuni. Dacă doriți să slăbiți nu este important să înlocuiți grăsimile cu carbohidrați și carbohidrați cu grăsimi, este mai bine să încheiați ziua cu un deficit caloric.
Adevăr: Carbohidrații au fost defăimați pe nedrept pentru prea mult timp. Cu toate acestea, dacă nu îi consumați în cantități excesive, aceștia nu sunt în mod esențial dăunători.
Mitul numărul 2: Grăsimile sunt dăunătoare
Dacă mănânci grăsimi te îngrași. Așa este? Timp de mai mulți ani, o dietă cu un aport redus de grăsimi a fost considerată o metodă tradițională de scădere în greutate. Dar, pe măsură ce apar studii noi și noi, înțelepciunea veche încetează să mai fie valabilă. Astăzi știm, că un consum mai ridicat de colesterol nu este direct responsabil pentru creșterea nivelului colesterolului în sânge așa cum nici consumul de grăsimi nu este un motiv pentru care ne îngrășăm.
Dimpotrivă, evitarea consumului de grăsimi poate fi foarte periculoasă pentru dumneavoastră, deoarece pentru funcționarea sănătoasă avem nevoie de un aport de acizi grași omega-3 și omega-6. Mitul este, de asemenea, afirmația că grăsimea saturată provoacă boli cardiovasculare. Doar grăsimile trans sunt dăunătoare organismului. O cantitate mică nu vă va ucide, cu siguranță, dar dacă puteți, mai bine le evitați.
Adevăr: Dacă veți fi într-un excedent de calorii, o dietă cu un aport limitat de grăsimi nu va cauza pierderea în greutate, dar va reduce producția de testosteron. Trebuie să luați acizi grași, suplimentați cu omega-3 și omega-6, pentru că nu grăsimile saturate, ci grăsimile trans pot provoca un atac de cord.
S-ar putea să vă intereseze aceste produse:
Mitul numărul 3: Proteinele sunt dăunătoare
Cel mai frecvent, pentru problemele noastre de sănătate, dăm vina pe carbohidrați și grăsimi, dar nici al treilea macronutrient nu este întotdeauna protejat de anchetele din mass-media. Proteina este acuzată pentru provocarea leziunilor asupra oaselor și rinichilor.
Încercăm să explicăm aceste două afirmații, una câte una. Într-un studiu anterior a fost constatat că, consumul de proteine este asociat cu creșterea calciului în urină, care se presupune că, în timp, duce la pierderea de masă osoasă. Studiile ulterioare au descoperit că, calciul în urină este un predictor slab al masei osoase, și că proteina are de fapt un efect protector sau un efect minim asupra sistemului osos.
Un alt studiu vechi a arătat că dietele bogate în proteine cresc rata de filtrare glomerulară (GFR), care are loc la nivelul membranei glomerulare a rinichiului. S-a afirmat că o creștere de GFR a fost un semn că rinichii au fost afectați de stres. Cu toate acestea, cercetările recente au arătat că afectarea rinichilor nu se datorează creșterii cantității de proteine.
Adevăr: Proteina nu este dăunătoare osului nici în cantități mari. Nu vă afectează nici rinichii, decât dacă suferiți de boli deja existente.
Mitul numărul 4: Nu mâncați gălbenuș de ou
Dacă mass-media aduce ceva bun, atunci asta înseamnă să sperie populația cu privire la consumul alimentelor total inofensive.
Ouăle sunt demonizate deoarece gălbenușurile care sunt pline de nutrienți conțin niveluri ridicate de colesterol. Vă sperie? Nu ar trebui, deoarece consumul de alimente bogate în colesterol, la majoritatea oamenilor nu afectează creșterea colesterolului. În plus, studiile clinice nu au constatat nici un raport între ouă și bolile cardiovasculare, decât în cazul persoanelor care au deja anumite predispoziții (diabet sau hiperglicemie).
Adevăr: Ouăle sunt o mare sursă de proteine, grăsimi și alți nutrienți. Impactul acestora asupra colesterolului ridicat și a debutului bolilor cardiovasculare a fost supraevaluat de ani de zile.
Mitul numărul 5: Carnea roșie provoacă cancer
Expresii de acest gen sunt mituri absolute. Cancerul este o boală extrem de controversată. Cu toate acestea, aproape tot ceea ce mâncăm are un potențial de a dezvolta cancer. De exemplu, antioxidanții – ei pot promova creșterea apariției cancerului, dar pot, de asemenea, o pot preveni – efectul lor este destul de subtil pentru a fi observat.
Unele componente din carnea roșie – cum ar fi hidrocarburile aromatice policiclice (PAH), sunt responsabile pentru distrugerea genomului, ceea ce este primul pas pentru a dezvolta un potențial cancer. Constatările actuale sugerează că, carnea roșie poate reprezenta un risc de a dezvolta cancer pentru persoanele cu o dietă neadecvată, dieta săracă și un stil de viață stresant. Dacă faceți exerciții, mâncați legume și nu fumați, efectul cărnii roșii nu este ceva de care ar trebui să vă fie frică.
Adevăr: Frica de cancer cu referire la carnea roșie este exagerată. Dacă vă străduiți asupra unui stil de viață sănătos (menținerea greutății corespunzătoare, exerciții fizice și evitarea fumatului) este mult mai important decât controlul aportului de carne roșie. Dacă totuși doriți să evitați carnea roșie, ar trebui să evitați în special afumăturile și carnea prelucrată.
Mitul numărul 6: Nu exagerați cu sarea
Este adevărat că persoanele care suferă de hipertensiune ar trebui să evite consumul excesiv de sare, deoarece crește tensiunea arterială. Dar la majoritatea oamenilor totuși, relația dintre consumul de sare și hipertensiune a fost redusă sau inexistentă. În schimb, studiile arată o legătură între tensiunea arterială ridicată și o greutate corporală ridicată, măsurată prin IMC.
Sarea (sodiu) este un mineral de bază al cărui consum este crucial pentru sănătatea noastră. Problema este că o persoană consumă, în medie, de două ori nivelul recomandat. Excesul de sodiu nu poate crește tensiunea arterială, dar este asociată cu alte probleme de sănătate, cum ar fi leziunile renale și un risc crescut de declin cognitiv.
Adevăr: Sarea (sodiu) nu trebuie să fie asociată cu tensiune arterială crescută, cu excepția persoanelor cu sensibilitate crescută la sare. Cu toate acestea, tot ceea ce este surplus este dăunător, iar sodiul nu este o excepție.
Mitul numărul 7: Pâinea nu este bună
Criticii și persoanele rău voitoare semnalează că orice cantitate de gluten este dăunătoare. Deși cantități mici de gluten pot provoca într-adevăr, unele simptome la persoanele cu tulburări intestinale, în alte cazuri nu a fost raportat niciun alt răspuns negativ de către organism.
În timp ce glutenul a atras toată atenția, există și alți compuși care pot fi și mai importanți pentru persoanele suspectate de a avea o intoleranță la gluten. Cercetătorii din studiul primar despre intoleranță la gluten au efectuat mai târziu un studiu suplimentar care a concluzionat că glutenul nu este neapărat responsabil de sindromul intestinului iritabil. Ei au confirmat că, compușii din categoria FODMAP (care sunt prezenți în alimente vegetale) pot fi mult mai problematice.
Adevăr: Deși unii oameni suferă de intoleranță la grâu, nu glutenul este cel responsabil. Sunt responsabili și alți compuși.
Mitul numărul 8: Pâinea integrală este mult mai bună decât cea albă
Pâinea albă (făcută din făină albă) și pâinea integrală conțin gluten și proteinele asociate. Acestea conțin o cantitate similară de calorii, dar pâinea din cereale integrale are un indice glicemic și insulină mai scăzut, astfel încât consumul său determină un nivel mai scăzut al insulinei în organism. Din acest motiv, precum și conținutul său ridicat de fibre și micronutrienți, se susține că pâinea integrală este mai sănătoasă decât pâinea albă.
Adevărul este însă că diferențele dintre pâinea albă și cea integrală sunt relativ mici. Într-adevăr, pâinea integrală are un conținut mai mare de fibre, dar acest conținut este destul de scăzut în comparație cu fructele și legumele. Și da, pâinea albă pierde în timpul procesării mai mulți micronutrienți, dar acești micronutrienți sunt adesea reintroduși (pâinea se numește „îmbogățită”). Singurul lucru care distinge radical pâinea integrală de cea albă este conținutul mai mare de acid fitic. Acidul fitic se leagă de minerale, cum ar fi fierul și zincul, putând astfel să reducem ușor absorbția lor în organism. Pe de altă parte, acidul fitic are un efect protector și antiinflamator asupra intestinului gros.
Adevăr: Ideea că pâinea integrală este mai sănătoasă decât pâinea albă nu este adevărată. Există doar o diferență minimă între ele – nici una dintre acestea nu conține o proporție mare de fibre sau de micronutrienți.
Mitul numărul 9: Siropul de porumb cu un conținut ridicat de fructoză este mai dăunător decât zahărul
Glucoza, adică zahărul din sânge, este sursa preferată de energie din corpul uman. Fructoza (un alt tip de zahăr) poate fi de asemenea utilizată ca sursă de energie până când ficatul se umple de glicogen. Odată ce fructoza nu mai este folosită pentru energie, ea se transformă în acizi grași. Primele investigații au dus la convingerea că fructoza poate cauza steatoză hepatică, precum și rezistența la insulină sau obezitate. Siropul de porumb (HFCS) este considerat nesănătos datorită conținutului ridicat de fructoză. În funcție de metoda de producție, fluidul HFCS are un conținut de fructoză de 42-55%. Zaharoza, cunoscută și sub denumirea de zahăr de masă, conține 50% fructoză. Diferența de la -8 la + 5% este minimă.
Adevăr: HFCS și zahărul de masă sunt foarte asemănători în ceea ce privește impactul asupra sănătății. Faptul că siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză poate conține mai multă fructoză este neimportant.
Mitul numărul 10: Alimentele sunt întotdeauna superioare unui supliment
De câte ori ați auzit că alimentele clasice sunt mult mai bune decât suplimentele nutritive? S-a repetat atât de des cuvântul „natural” încât a câștigat un sens pozitiv, în timp ce cuvintele „sintetice” sau „chimice” au un sens negativ.
Cu toate acestea, acest lucru este de asemenea, lipsit de ambiguitate. Anumiți compuși sunt chiar mai eficienți în formele complementare. Un exemplu este curcumina în turmeric, care este adesea însoțită de piperina (extract de piper negru) fiind obținut sub formă liposomală pentru a crește biodisponibilitatea altfel scăzută. Același lucru este valabil și pentru vitamine. De exemplu, filochinona (vitamina K1) este atașată fix la membrana plantei și prin urmare, este biologic mai disponibilă în formă de supliment. În mod similar, acidul folic (suplimentul B9), care este biologic mai disponibil decât acidul folic (B9 natural prezent în alimente). Multe vitamine au forme naturale și sintetice. Acest lucru le face disponibile pentru mulți oameni. De exemplu, dacă B12 nu ar putea fi sintetizat, ar fi extrem de costisitor pentru vegani.
Adevăr: De exemplu, dacă este vorba de vitamine, alimentele nu pot fi întotdeauna o soluție mai bună decât suplimentele nutritive.
Mitul numărul 11: Suplimentele sunt superioare alimentelor
Acest mit este rar pronunțat, dar se aplică adesea. Un argument ar fi că, agricultura intensivă a dus la epuizarea solului, astfel încât alimentele naturale (legume, cereale cu care sunt hrănite animale) să nu furnizeze suficiente vitamine și minerale. Un alt argument este că alimentele sunt pline de compuși necunoscuți, cu excepția „otrăvurilor” cunoscute, cum ar fi grăsimea saturată, colesterolul sau glutenul.
O treime din oameni folosesc multivitamine. Cu toate acestea, nu există dovezi că utilizarea multivitaminelor va crește durata vieții dvs. Deși poate contribui la îmbunătățirea sănătății dumneavoastră în anumite moduri, vă poate și afecta sănătatea prin alte moduri. Faptul este că multivitaminele sunt rareori bine concepute. Din motive de cost și spațiu (oamenii sunt obișnuiți să utilizeze un comprimat pe zi dar ar putea să se ferească să ia câte 10 comprimate într-o priză), mutivitaminele sunt îmbogățite din belșug cu micronutrienti găsiți într-o alimentație sănătoasă și sărace în substanțe, de care de obicei avem nevoie. Cel mai bine este să vă concentrați pe ceea ce aveți cu adevărat nevoie – de exemplu, vitamina B12, dacă sunteți vegetarian sau senior, și vitamina D, atunci când vedeți soarele foarte rar.
Multe alimente sunt pline de micronutrienți care ne lipsesc adesea. De exemplu, laptele este de multe ori îmbogățit cu vitamina D, sarea este îmbogățită cu iod, alte alimente sunt îmbogățite cu acid folic, deci este foarte probabil că aveți un surplus, decât deficit. Din acest punct de vedere, multe dintre alimentele noastre funcționează ca suplimente. A trăi pur și simplu pe suplimentele alimentare nu poate funcționa decât doar dacă știm ce avem cu adevărat nevoie. În fiecare zi învățăm lucruri noi, dar încă nu știm suficient despre ingredientele alimentare și interacțiunile lor cu diferite sisteme din corpul nostru. Până când vom ajunge la o înțelegere perfectă a corpului uman și a nevoilor sale nutriționale, va fi mai sigur să adoptăm o dietă variată.
Adevăr: Suplimentele nutritive au rolul lor. Acestea oferă numeroase beneficii și avantaje, dar exact așa cum reiese din denumirea lor, nu pot înlocui alimentația sănătoasă – pot doar să o completeze.
Mitul numărul 12: ” Eat clean !”
Oamenii rareori sunt de acord cu privire la ceea ce înseamnă o dietă sănătoasă. Pentru unii înseamnă a evita orice nu este natural. Pentru alții, înseamnă evitarea tuturor „alimentelor riscante”, chiar și cu prețul de a funcționa doar cu suplimentele alimentare sau alte suplimente.. Un punct comun de „dietă curată” este că nimeni nu vă spune direct ceea ce este sănătos, dar toată lumea vă spune ce să nu mâncați.
Alimentația vegană poate fi considerată un prototip al unei alimentații sănătoase deoarece evită toate produsele de origine animală, fie din motive etice, fie pentru îmbunătățirea sănătății. Deși veganii și vegetarienii trăiesc mai mult, acest lucru poate avea alte cauze care nu țin de alimentație. De exemplu, oamenii care țin o dietă vegetariană practică exerciții de relaxare (meditație, yoga …), evită consumul excesiv de alcool și nu fumează. Cu toate acestea, în comparație cu persoanele care au un regim alimentar variat, veganii (și într-o măsură mai mică, vegetarienii), probabil au un aport mai mic de nutrienți decât aportul optim, cum ar fi carnitină și vitamina B12. Cu toate acestea, aceste substanțe nutritive pot fi ușor de completat – în prezent există, de asemenea, variante de plante EPA, DHA și vitamina D3.
Cu toate acestea, produsele de origine animală nu sunt singurele alimente „nesănătoase” pentru persoanele care adoptă alimentația „curată”. Nu puteți mânca doar legume – trebuie să vă asigurați că este organică. Aceasta este o declarație prezentată ca evidentă și funcționează pe principiul că „naturalul și naturalele” sunt bune, în timp ce „sintetic” este extrem de rău.
O altă concepție greșită este că nici o substanță sintetică nu poate fi folosită pentru cultivarea culturilor ecologice, în timp ce National List of Allowed and Prohibited Substances face unele excepții. O altă concepție greșită este că nici un pesticid nu este folosit pentru cultivarea culturilor ecologice în timp ce, pentru cultivarea acestor culturi, sunt folosite pesticide naturale, care nu reprezintă întotdeauna o variantă mai bună pentru consumator și pentru mediu. Reziduurile de pesticide reprezintă o problemă gravă, deși trebuie remarcat faptul că programul de date privind pesticidele (PDP) din cadrul Minsiterului Agriculturii din SUA (USDA) a constatat că cele mai multe alimente de pe piață conțin reziduuri sub limita tolerabilă stabilită de Agenția pentru Protecția Mediului (EPA). În plus, clătirea, curățarea de coajă, dacă este posibil, și gătitul pot reduce cantitatea de pesticide rămasă pe alimentele dumneavoastră.
Este mâncarea noastră într-adevăr sănătoasă? Nu prea. Anumiți maeștrii în alimentația sănătoasă vă recomandă să mâncați numai alimente crude pentru a „nu denatura” substanțele nutritive. Aceasta este o idee foarte proastă. Laptele crud poate conține bacterii dăunătoare. Ouăle crude conțin avidin, o proteină care poate lega anumite vitamine B, cum ar fi biotina. Gătitul poate reduce conținutul de nitrați în legume (rău), dar și conținutul de oxalat (bun). Nu putem generaliza.
Este ușor de remarcat cum obsesia cu „mâncarea sănătoasă” poate fi extinsă prea departe, chiar până la ortorexie. Dar asta nu înseamnă că toate alimentele sunt egale – ar trebui să preferați cu siguranță o dietă integrală înainte de alimentele procesate – cele mai multe dintre ele sunt sărace în nutrienți, dar pline de calorii. Cu toate acestea, cu siguranță nu trebuie să vă fie frică să consumați ceva ce nu este raw și organic, ca să nu vă scurteze viața.
Adevărul: „O alimentație curată” este o tendință nouă, dar nici măcar maeștrii nu pot conveni asupra alimentelor care sunt și care nu sunt sănătoase. Apreciați baza. Preferați să mâncați alimente integrale (dar să nu vă fie frică că orice cantitate de alimente procesate vă vor ucide), consumați alimente organice dacă doriți și vă puteți permite, cumpărați și spălați legume și fructe (în special cele cu niveluri mai ridicate de reziduuri de pesticide, cum ar fi căpșunile) și evitați stresul excesiv referitor la ceea ce veți mânca, deoarece acest stres poate să vă scurteze viața.
Mitul numărul 13: Beneficiați de detoxifiere regulată
„Dietele de detoxifiere” sunt ultima expresie a „mâncării curate”. Astfel de diete, de obicei, se limitează la sucurile de legume, uneori îmbogățite cu suplimente. După câteva zile de acest regim, trebuie să vă curățați de … De ce? Bună întrebare. Investigația realizată asupra zece companii din 2009 a constatat că aceste societăți nu pot numi „toxine“ oricare dintre acele cincisprezece produse pe care se concentrează – să nu mai vorbim despre demonstrarea eficacității acestor produse. Strict vorbind, toxinele sunt substanțe vegetale sau animale, toxice pentru om; Dar, pentru multi specialiști în detoxifiere „toxinele“ includ metale grele și tot ce este sintetic: nu numai toxine (otrăvuri create de om, cum ar fi poluanți sau pesticide), precum și conservanți, sirop de porumb cu un nivel ridicat fructoză ridicat, etc.
Din păcate, deși substanța este într-adevăr dăunătoare, „dieta de detoxifiere“ nu te ajută. Toxicitatea acută, cel mai probabil, necesită o asistență medicală de urgență, în timp ce toxicitatea cronică se rezolvă cel mai bine printr-un aport adecvat de lichide. Ficatul, rinichii, plămânii și alte organe lucrează în mod continuu pentru a elimina substanțele nocive și reziduurile din metabolism; Lăsați-le să muncească.
Cu toate acestea, este posibil ca „dietele de detoxifiere” să vă afecteze mai degrabă decât să vă ajute, deci ce explică popularitatea lor actuală? Unul dintre răspunsuri este: pierderea rapidă în greutate. Eliminați din corpul dvs., carbohidrații și epuizați glicogenul în mai puțin de 24 de ore. Pierderea rezultată de câteva kilograme poate să vă convingă că această dietă are într-adevăr un efect pozitiv. Dar dacă dieta dvs. s-a terminat și vă restabiliți obiceiurile alimentare obișnuite, glicogenul și apa asociată se vor întoarce și împreună cu ele și cele câteva kilograme pierdute.
Adevăr: Concentrați-vă pe obiceiurile sănătoase durabile, cum ar fi consumul regulat de alimente nutritive. Proteinele, legumele cu frunze și alimentele bogate în vitamine și minerale nu sunt doar gustoase față de ce vă oferă o „dietă de detoxifiere”, dar ele sunt mai potrivite pentru dumneavoastră și corpul vostru.
Mitul numărul 14: Dacă doriți să slăbiți mâncați mai des
Este ușor de urmărit originea acestui mit. Digestia accelerează metabolismul dumneavoastră, așa că dacă mâncați mai puțină hrană și mai des ar trebui să vă mențineți metabolismul ridicat. Teoretic. În practică, totuși, se demonstrează că, dacă primiți aceeași cantitate de calorii pe numărul de mese, nu afectează pierderea în greutate. În plus, unele studii sugerează că porțiile mai mici vă fac să vă simțiți mai puțin plini, ceea ce poate duce la creșterea consumului de alimente.
Adevăr: Digestia crește rata metabolică, dar frecvența meselor este mai puțin eficientă decât cantitatea totală de calorii consumate.
Mitul numărul 15: Dacă doriți să slăbiți nu mâncați înainte de culcare
Anumite studii indică beneficiile consumului de alimente în primele ore ale zilei, altele în orele mai târzii. În general se poate spune că cei care mănâncă în primele ore ale zilei au anumite beneficii dar nimic impresionant.
Există două motive principale pentru care consumul de alimente la orele târzii poate împiedica pierderea grăsimilor, iar ambele sunt asociate cu o creștere a consumului zilnic de calorii. Primul motiv este cel mai simplu: dacă înainte de a merge direct în pat, avem o gustare, atunci caloriile din această gustare sunt caloriile de care ne putem lipsi. Cel de-al doilea motiv este că atunci când obosim, avem tendința de a mânca pentru a funcționa mai bine și atunci preferăm să mâncăm dulciuri. Deci, dacă lucrăm, studiem sau chiar ne uităm la televizor în timpul nopții, este foarte probabil că vom mânca, nu de foame, dar în lupta cu somnolența.
Adevăr: Dacă mâncați târziu seara, nu vă veți îngrășa, doar vă poate crește apetitul.
Mitul numărul 16 : Dacă vreți să scăpați de grăsimi faceți exerciții cardio pe stomacul gol
Dacă faceți exerciți la capacitatea maximă (sprinteri, HIIT, greutăți mari …), ar trebui să mâncați înainte, pentru că crește probabilitatea ca performanța dvs. să nu fie suficientă. Majoritatea persoanelor care aleg să facă exerciții pe stomacul gol, decid asupra unei anumite forme de „cardio” (exerciții aerobice), cum ar fi jogging-ul. Cu toate acestea, în timpul exercițiilor cardiace, raportul între performanță și consumul de energie este aproape la fel ca în starea saturată.
Adevăr: Între exercițiile cardio pe stomacul plin sau gol, este o diferență foarte mică dacă vorbim de pierderea grăsimilor, retenția musculară, consumul zilnic de calorii sau rata metabolică. Ce contează cu adevărat ești tu. Unii oameni se simt vioi și energici atunci când fac cardio pe stomacul gol, în timp ce alții se simt obosiți.
Mitul numărul 17: Aveți nevoie de proteină imediat după terminarea exercițiilor
În timpul exercițiilor, mușchii dvs., care trebuie reparați (sau chiar tonifiați), sunt deteriorați. Ca să efectuați această corectare vă vor ajuta proteinele, pe care le-ați consumat, însă existența anabolizantului de pre-antrenament rămâne un subiect controversat în literatura de specialitate.
Afirmarea că aveți nevoie de proteine imediat după antrenament nu este exagerată. Consumul a 20-40 g de proteine în decursul a 2 ore după antrenament ar putea fi ideal, dar nu neapărat necesar. Cel mai important este aportul zilnic de proteine. Pentru a maximiza repararea mușchilor, concentrați-vă pe 1,5-2,2 g de proteine pe kilogram din greutatea dvs. corporală pe zi.
Adevăr: Nu trebuie să consumați proteine imediat după antrenament, dar beneficiul vă poate oferi un aport de 20-40 g de proteine în următoarele câteva ore (și înainte de culcare). Cel mai important lucru este totuși cât de multă proteină primiți în timpul zilei.
Ce părere ai despre aceste mituri din 2017? Ce ai adăuga la această listă? Împărtășește-ne opiniile tale în secțiunea de comentarii și distribuie articolul dacă ți-a plăcut.
[1] The top 21 nutrition myths of 2017 – https://examine.com/nutrition/awful-nutrition-myths/#summary6
Adăugați un comentariu